Cum poți ajuta un copil care așteaptă vara ca să muncească de la 6 dimineața la cules de fructe? „Voluntariatul este altruism pur, este dedicare, contribuție și empatie” - Simona Străuț (ING Bank România)
Simona Străuț crede că nu există „nu pot” sau „nu am timp” atunci când vine vorba despre a-i ajuta pe ceilalți și spune că „să fii uman și deschis către ceilalți, să îți aduci o contribuție la binele celorlalți este unul din lucrurile cele mai nobile pe care le putem face. Să îndrăznim pe această cale deoarece satisfacția va depăși toate așteptările”.
Simona Străuț, Manager Marketing Operations în departamentul de Marketing, Comunicare și CSR al ING Bank România, este pasionată și de voluntariat și sport, pe care le face simultan prin participarea la diferite competiții pentru susținerea unor cazuri sociale.
În 2021, în cadrul ING, Simona Străuț a înotat virtual la Swimathon pentru asociația „Ana si Copiii” și a fost mentor pentru o adolescentă de 18 ani, experiență despre care spune că a fost transformatoare. Dar mai multe lucruri despre ea și despre ce înseamnă pentru ea voluntariatul, te invităm să descoperi în interviul de mai jos:
Simona Străuț, te-ai implicat în multe proiecte de voluntariat, în multe dintre ele alături de colegii tăi de la ING. Cât de ușor vin oamenii să ceară ajutorul vostru?
Cel mai adesea participăm în echipă în diverse proiecte de voluntariat. Și a fost incredibil de frumos să vedem cât de uniți și mobilizați am fost în ultimul an și jumătate de la începutul pandemiei. Prima acțiune de voluntariat din ING a fost pentru mine în toamna lui 2019 când împreună cu colegii am participat într-o sâmbătă de noiembrie la plantarea de copaci în județul Călărași, prin intermediul celor de la „Viitor Plus”. A fost o super experiență pe care ne-o amintim și azi 😊.
A urmat apoi „Swimathon 2020”, prima ediție desfășurată virtual. Am ales să susțin alături de 3 colegi din ING, Asociația „Ana și Copiii”, am înotat virtual sau fizic și am reușit împreună să ne atingem obiectivul propus în ceea ce privește suma de donații 😊. Îmi amintesc și acum ce bucurie imensă ne-a adus această realizare dar, mult mai de preț, a fost fericirea citită pe chipul copiilor ce veneau la centrul „Ana și Copiii”, copii care ne-au mulțumit într-un mod inedit la finalul competiției.
În vara 2021 am participat din nou la Swimathon pentru Asociația „Ana și Copiii”, de această dată pentru a iniția strângerea de fonduri pentru o nouă sală de sport de care să beneficieze copiii din aceste centre. Am avut același obiectiv de donații ca și în 2020 și o echipă formată din 5 colegi din ING. Am reușit să ne atingem în măsură de 95% obiectivul și din nou am rămas cu o experiență inedită.
Care a fost povestea care te-a impresionat cel mai mult?
Fiecare poveste are unicitatea ei și e dificil să te oprești la una singură. Consider că suntem norocoși că facem parte dintr-o organizație în care sunt încurajate atât de mult acțiunile de voluntariat și că există o varietate de cauze pe care le poți susține. Iar atunci când decizi să faci acest prim pas spre susținerea unui proiect, ai șansa să descoperi o lume nouă, fascinantă a asociațiilor și organizațiilor non-profit, dar mai ales a oamenilor inimoși din spatele acestora, oameni pe care îi admir sincer pentru tenacitatea și dorința lor de a face bine.
Simona Străuț:„M-a impresionat prin ardoarea cu care povestea despre ce îi place să facă, care era programul zilnic la căminul unde era cazată în timpul școlii și cât de entuziasmată vorbea de proiectele ei din timpul verii care presupuneau munca în agricultură”
Începând din acest an te-ai implicat ca mentor și în programul nou lansat în ING, alături de asociația „Inima de Copil”. Cu cine ai lucrat și cum a fost această experiență pentru tine?
Da, am ales să mă implic în programul de mentorat mai ales pentru că era vorba de tineri și știu cât este de important la acea vârstă să poți avea un mentor, o persoană căreia să îi adresezi întrebări pe care altfel nu le poți adresa sau nu ai curajul să o faci la școală sau în familie. Am fost implicată în proiecte de mentorat în ultimii ani atât ca mentee, cât și ca mentor, dar nu lucrasem cu adolescenți și atunci mi-am spus că acum este momentul. Și sunt foarte recunoscătoare pentru aceasta alegere, a fost o experiență transformatoare.
Dacă tot vorbim despre mentorat, povestește-ne puțin despre Rebeca…
Rebeca este o tânără extraordinară, super ambițioasă, muncitoare și cu o dorință mare de creștere și evoluție. Împreună cu colega mea Lidia, am fost mentorii ei pentru trei luni și ne-a cucerit prin povestea ei. Este elevă în ultimul an de liceu și am realizat cât de multă nevoie are de validări că ceea ce face este bine și este potrivit în alegerea drumului bun în viață.
M-a impresionat prin ardoarea cu care povestea despre ce îi place să facă, care era programul zilnic la căminul unde era cazată în timpul școlii și cât de entuziasmată vorbea de proiectele ei din timpul verii care presupuneau munca în agricultură. Pentru unii copii vara este doar despre vacanță și relaxare, dar pentru Rebeca înseamnă oportunitatea de a-și ajuta părinții și de a câștiga bani muncind de la 6 dimineața la cules de cireșe, căpșuni, coacăze sau zmeură. Este imposibil să nu admiri un astfel de adolescent și să nu îți dorești să îl sprijini cu ceea ce are nevoie.
Ce ai învățat de la Rebeca în toată această perioadă?
În discuțiile cu Rebeca mi-am amintit de mine în acea perioadă din viață și am retrăit unele dintre emoțiile de atunci. Am văzut în Rebeca multe asemănări cu copiii mei, și ei adolescenți, și am recunoscut multe din provocările specifice vârstei, mi-am reamintit cât de importantă este ascultarea din partea unui adult și răbdarea de a înțelege ce pasiuni îi ghidează. M-am bucurat mult că sugestiile oferite în timpul întâlnirilor au fost primite cu deschidere și unele idei chiar aplicate cu succes.
Și cât de mult simți că ai ajutat-o în evoluția ei?
Cred că a fost un parteneriat de tip win-win. Sper sincer că sesiunile de mentorat au ajutat-o pe Rebeca în primul rând să își clarifice câteva idei, să elimine unele temeri și să privească mai încrezătoare în forțele proprii spre viitor. La finalul sesiunilor de mentorat, Rebeca și-a exprimat mulțumirea pentru ideile primite și m-a impresionat angajamentul ei de a aplica cât mai mult din ce a aflat.
Dar cel mai probabil putem afla cât de mult au ajutat-o întâlnirile de mentorat anul viitor, când Rebeca va încheia clasa a XII-a și va alege ce va studia mai departe. Cred sincer că va alege exact ceea ce are nevoie și este mai potrivit pentru ea, cu încredere și optimism.
Cum a început pentru tine voluntariatul? Care a fost prima cauză?
Implicarea în voluntariat a început cu mulți ani în urmă, pe vremea când copiii mei erau încă școlari și participam împreuna cu ei la diverse acțiuni. Prima de care îmi amintesc este „Let’s Do It Romania” – o acțiune de curățenie în pădurea Băneasa. Au urmat acțiunile de la „Viitor Plus”, pentru plantarea copacilor, unde am participat tot alături de ei. Apoi serile de licitații cu prăjituri de la școala unde învățau copiii, unde se licitau prăjiturile gătite de părinți, iar ulterior banii erau donați la diverse asociații ce susțineau copiii defavorizați.
Ulterior, prin anul 2013, mi-am descoperit pasiunea pentru alergare și am început să susțin diverse cauze prin alergările mele printre care Asociația „Școala de Valori”, „Fundația Motivation, „Hospice Casa Speranței”.
Mai ții minte cum te-ai simțit după primul proiect de voluntariat?
Bucuroasă și împlinită. Este acea satisfacție că ai făcut o faptă bună și că ai contribuit poate un strop la ceva mai măreț decât tine. Pentru că da, prin contribuția ta unică, poți face o diferență mai mare decât îți poți imagina.
Ai alergat pentru mai multe proiecte, „Școala de Valori”, „Fundația Motivation”, „Hospice Casa Speranței”… cum îți alegi cauzele în care te implici?
De cele mai multe ori cauzele m-au ales pe mine.😊 De exemplu, când am alergat primul meu maraton pe Transfăgărășan, la Transmaraton 2017, mi-am dorit să susțin educația și astfel am ales Asociația „Școala de Valori”.
În 2019, mi-am propus să alerg primul maraton montan la Ciucaș X3 și atunci am ales să susțin Fundația Motivation, m-a impresionat foarte mult un newsletter pe care l-am primit pe e-mail de la ei și astfel, am ales să ii susțin.
Cum a început pasiunea ta pentru alergat și pentru sport în general?
Copil fiind, am fost o fire energică și sportivă, participam mereu la toate activitățile de la ora de educație fizică, nu am avut scutire niciodată 😊, îmi plăceau mult jocurile de echipă, handbal și baschet în gimnaziu și liceu, dar nu am practicat la vreun club, doar în școală.
Îmi amintesc că prin clasa a V-a am mers și la atletism vreo câteva luni dar am abandonat destul de rapid la cererea mamei mele care a considerat că nu dedic suficient timp pregătirii pentru școală 😊.
Apoi anii au trecut, nu am mai făcut sport o perioadă luuungă, până în jurul vârstei de 30 de ani când am început să merg la sala de fitness de două ori pe săptămână și astfel am integrat rutina aceasta în programul meu.
Mă apropiam de vârsta de 40 de ani când am descoperit alergarea. Auzeam în jur poveștile de succes ale celor care începuseră să se antreneze și alergaseră deja un maraton, eram uimită și m-am simțit inspirată. Am zis să încerc și eu, mi-a plăcut mult și iată că a devenit pasiune de opt ani încoace.
Și cât de important este pentru tine să duci o viață activă?
Energia și vitalitatea sunt valori importante pentru mine, astfel că zilnic am integrate în programul meu rutine pentru a mă menține activă și plină de vitalitate. Am aflat că se numește curaj stoic, adică presupune să faci ceea ce ți-ai propus, zi după zi, cu perseverență.
Îndrăzniți și faceți primul pas!
Ce înseamnă pentru tine voluntariatul?
Pentru mine voluntariatul este altruism pur, este dedicare, contribuție și empatie pentru o cauză în care crezi. Este responsabilitatea de a oferi ceva înapoi, cât de puțin (și cel mai adesea vorbim despre timp), o experiență din care înveți foarte mult despre tine. Voluntariatul este pentru mine și un mod prin care îmi exprim recunoștința, in care mă implic cu bucurie, entuziasm și dorința de contribuție.
În fiecare dintre proiectele la care am participat ca voluntar am învățat ceva despre mine. Însă, ceea ce am simțit în mod repetat la aproape fiecare proiect la care am luat parte, a fost acel sentiment că prin contribuția ta, poți face o diferență mai mare decât îți poți imagina.
Ce le transmiți oamenilor care ar vrea să facă voluntariat, dar nu știu de unde să înceapă, dacă au timp sau dacă și cum se pot implica?
Îndrăzniți și faceți primul pas! Dacă nu încerci, nu ai de unde să știi dacă ți se potrivește. Alegeți un proiect în care credeți, cu care rezonați și care este în linie cu valorile personale, o cauză care te emoționează.
Tu cum îți găsești timp și energie să te implici în atâtea proiecte?
Aș spune că așa sunt dintotdeauna, o persoană super energică și dornică de a face lucruri. Timp găsim pentru toate dacă ne dorim cu adevărat și e nevoie să îți propui și să te ții de cuvânt.
Te implici în acțiuni de voluntariat și alături de copiii tăi?
La acest moment nu pot spune că mai am proiecte la care suntem împreună implicați, dar pot spune că mă aștept ca ei să ducă mai departe ce au învățat în copilărie. Cei trei copii ai mei sunt majori de acum și iau propriile decizii 😊.
Cred că ceea ce mi-am dorit să învețe și să le dau mai departe a fost dorința de a face bine acolo unde simt că ei pot face asta, să se implice și să contribuie. Și cred că am reușit, faptele lor o dovedesc.
Și, ultima întrebare, de ce ar trebui să facem voluntariat? Ce învățăm din asta?
Pentru că a ne simți compleți în misiunea noastră. Să fii uman și deschis către ceilalți, să îți aduci o contribuție la binele celorlalți este unul din lucrurile cele mai nobile pe care le putem face. Să îndrăznim pe această cale deoarece satisfacția va depăși toate așteptările.
Citește și: „Fără pretenții de salvator și filantrop ce nu își au locul, orice acțiune de voluntariat te ajută să înveți ceva despre tine” – Alexandra Maier (Senior Corporate Social Responsibility Specialist ING Bank România)
Pe aceeași temă
Citește mai multe
