De ce mor oamenii de coronavirus? Cum arată un plămân afectat de COVID-19? Și cum putem să ne apărăm
Pandemia de coronavirus a început pe 12 decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan, China, atunci când a apărut un grup de persoane,care a prezentat simptome de pneumonie. Cauzele au fost legate în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan care vindeau și animale vii. De atunci, au fost înregistrate 428,243 de cazuri și 19,101 de decese în toată lumea.
Exact ca în cazul SARS sau MERS, care fac parte din aceeași familie a coronavirusurilor, noua tulpină apărută în China, atacă mai multe organe, în special plămânii. Dar de ce este atât de periculos? Cine sunt oamenii cu cel mai mare risc de afecțiuni serioase? Cum arată un plămân afectat de COVID-19? Și ce trebuie să facem pentru a ne apăra?
De ce este foarte periculos noul coronavirus? Și cum apare?
Pentru cele mai multe persoane contaminate cu COVID-19 boala a debutat la nivelul plămânilor. Iar de la febră și tuse, lucrurile s-au transformat într-o pneumonie severă. Gravitatea situației a ținut de cât de puternic a fost sistemul imunitar al persoanei infectate. De aceea, persoanele în grupa cu cel mai mare risc sunt:
- bătrâni peste 65-70 ani
- persoane cu boli cronice care nu sunt ţinute sub control, cum ar fi diabet zaharat, obezitate, boli cronice de plămâni (astm bronșic, BPCO), boli cronice cardiace (HTA, cardiopatie ischemică), boli cronice de ficat (ciroză hepatică), boli autoimune, neoplazii
În special pentru aceștia, efectele noului coronavirus pot fi destul de grave.
Virusul atacă plămânii în trei faze:
- se înmulțește
- declanșează o reacție imună disproporționată
- distruge țesutul pulmonar, declanșând insuficiența respiratorie
Problema virusului nu este, însă, gravitatea sa, ci faptul că se transmite extrem de ușor, iar numărul foarte mare de cazuri poate solicita sistemul medical până dincolo de limite.
În cazul Covid-19, din datele de până acum, 82% prezintă simptome ușoare, restul de 18% ajungând în faze severe ori critice. Mai mult decât atât, din toate cazurile încheiate până acum, 85% dintre ele s-au rezolvat prin vindecarea pacienților, conform worldometer. Însă, în cazurile severe, plămânii se umplu de lichid, pacientul nu mai poate respira și moare. Și, chiar dacă nu se ajunge la deces, pacienții râmân cu sechele la nivelul plămânilor pentru tot restul vieții. E vorba despre cicatricile care se formează pe locul cavităților și care reduc capacitatea pămânilor de a se dilata și contracta atunci când respirăm.
Cum arată un plămân afectat de COVID-19?
Examenele imagistice toracice sunt foarte valoroase în diagnosticul COVID-19 pentru eficacitatea monitorizării și pentru evaluarea pacienților înainte de externare. Examenul CT pentru evaluarea de bază a pacienților COVID-19 este de obicei realizat în ziua internării sau, dacă nu se atinge eficacitatea dorită a tratamentului, se poate realiza după 2 sau 3 zile. Dacă simptomele sunt stabile sau se ameliorează după tratament, se poate repeta CT-ul toracic după 5-7 zile.
În stadiile timpurii, leziunile provocate de COVID-19 se prezintă la examenul CT toracic sub formă de opacități multi-focale, de tip ground glass (in geam mat), localizate la periferia plămânilor, în zona subpleurală și în ambii lobi inferiori. La un număr mic de cazuri se pot observa leziuni singulare, locale sau nodulare distribuite în bronhii, cu modificări de tip ground glass la nivel periferic.
Boala progresează de obicei în decursul a 7-10 zile, leziunile devenind mai mari și mai dense comparativ cu imaginile anterioare, iar leziunile au aspect de bronhogramă aerică. La cazurile critice se poate observa o consolidare generalizată, întregul pulmon are aspect opac fiind uneori denumit plămânul alb. După remiterea bolii, zonele opace de tip ground glass se pot resorbi complet însă anumite leziuni vor lăsa semne de fibroză sau desen reticular subpleural.
Ce putem face fiecare dintre noi?
Într-o postare pe grupul City Doctors, creat pentru a oferi informaţii legate de pandemia COVID–19, medicul Virgil Musta, şeful secţiei de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, unde au fost vindecaţi până în acest moment cei mai mulţi pacienţi infectaţi cu coronavirus – 51 dintre cei 54 de pacienți infectați cu acest virus – a prezentat o serie de măsuri pe care le poate lua fiecare pentru a evita contaminarea:
- Să ne evaluăm riscurile personale şi familiale:
- unde şi în ce situaţie ne putem îmbolnăvi
- cui putem da boala
- aplicăm măsurile de prevenţie cât mai complet şi cât mai corect posibil
- intrăm într-una din categoriile de risc
- de unde putem cere ajutor
- cui putem oferi ajutor
- Să vedem cum ne putem implica la nivel individual cât şi colectiv (pentru că multe măsuri colective ne vor proteja şi individual)
- Să respectăm cu stricteţe regulile şi recomandările
Pe aceeași temă
Citește mai multe
