„De fiecare dată când ajung în pădure stau mai drept, respir mai profund și iert mai ușor”. Cum avem grijă de viitorul pădurilor noastre? Și ce își propune campania „O pădure – o mie de povești”

Am vorbit cu Alexandra Maier, Managerul de Sustenabilitate al ING Bank România, despre campania „O pădure – o mie de povești”, dar și despre relația ei cu pădurea. Pe scurt, anul acesta ING Bank România împreună cu Fundația Conservation Carpathia se luptă pentru reconstrucția ecologică a unor zone afectate din Munții Făgăraș, zone care în trecut au fost afectate de tăieri neconforme legislației silvice sau de calamități ce au condus la distrugerea ecosistemului forestier.

Alexandra spune că nu se numără „printre cei care sunt oameni ai muntelui, dar am descoperit că povestea mea cu pădurea e constantă și mai aproape decât credeam”. Așa că luptă cu toate forțele pentru această cauză. Cum poți să te implici și tu? Află din acest interviu: 

Alexandra, de curând ați lansat campania „O pădure – o mie de povești”. Povestește-ne, te rog, despre ea…

„O pădure – o mie de povești” este al doilea capitol al parteneriatului dintre ING și  Fundația Conservation Carpathia, parteneriat început de anul trecut. Este remarcabilă activitatea acestei fundații care de 13 ani depune eforturi susținute (și în egală măsură demonstrează rezultate concrete) pentru oprirea tăierilor ilegale și protejarea unei mari suprafețe din Munții Carpați. Vorbim despre peste 3,5 milioane de copaci îngrijiți, 25.000 de hectare de păduri protejate și, în același timp, protecție atât pentru localnici, cât și pentru animalele din zonă. În spatele Conservation Carpathia se află o viziune de a crea cel mai mare parc național din Europa, iar peste 115 angajați, oameni dedicați din zonă, muncesc pentru ca acest lucru să devină realitate.

Anul acesta, am ales să le propunem clienților ING (și nu numai) să contribuim împreună la reconstrucția ecologică a unor zone afectate din Munții Făgăraș, zone care în trecut au fost afectate de tăieri neconforme legislației silvice sau de calamități ce au condus la distrugerea ecosistemului forestier.

Putem contribui printr-o donație, dar și prin a ne împărtăși amintiri despre ce reprezintă o plimbare în pădure sau conectarea cu natura pentru fiecare dintre noi. Fondurile obținute vor fi folosite inclusiv pentru recrearea de ecosisteme naturale mai rezistente la efectul schimbărilor climatice.

Alexandra Maier (O pădure – o mie de povești): „Pădurile, zonele sălbatice atât de prețioase din Carpați, sunt în grija și în responsabilitatea noastră, a tuturor”

Anul trecut am vorbit cu tine și câțiva dintre colegii tăi despre voluntariat, așa că știm deja cât de mult vă implicați. Dar de ce se implică ING Bank România în această inițiativă? De ce este ea atât de specială pentru voi?

Acțiunile climatice și cauzele de mediu nu mai sunt o alegere sau doar o cauză socială dragă. Implicarea noastră la nivel de business e esențială pentru o economie sănătoasă. Clienții, partenerii și colegii noștri consideră că este prioritar să ne implicăm pentru diminuarea crizei climatice. Așadar, zona de mediu și sănătatea financiară sunt prioritățile noastre, precum și componente de bază ale obiectivului nostru de a deveni banca pentru sustenabilitate.

Întotdeauna ne implicăm acolo unde considerăm că avem sau putem avea cel mai puternic impact.Când vine vorba de activitatea băncii, finanțările verzi pentru clienții corporate sunt un bun exemplu. Proiectul Fundației Conservation Carpathia, pe de altă parte, este unul de anvergură și poate fi definitoriu nu doar pentru zona Făgăraș în următorii ani, ci pentru întreaga țară. 

Ce face însă specială intervenția Conservation Carpathia e reprezentată de modelul lor de acțiune, care contribuie la conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Luăm parte la misiunea de a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Obiectivul final este ca această zonă să devină Parc Național.

În final, pădurile, zonele sălbatice atât de prețioase din Carpați, sunt în grija și în responsabilitatea noastră, a tuturor.

Viitorul pădurii este în pericol, poate în România mai mult decât oriunde. Ce pot face oamenii în fiecare zi pentru a ajuta? Care sunt cele mai importante și poate cele mai mici lucruri pe care le putem face?

Fiecare își găsește propriul mod prin care să își arate grija, iar opțiunile sunt numeroase, de la campanii caritabile până la lucruri de bun-simț pe care le facem atunci când ne bucurăm de natură. Aș îndrăzni să spun că totul se reduce la respectul cu care ne tratăm locul pe care îl numim „acasă”.

E similar felului în care ai grijă de casa ta, casă pentru care foarte probabil ai depus mult efort, pentru care ai muncit și de care vrei să te bucuri mult timp de acum încolo. Avem norocul că forma extinsă al lui „acasă” să fie pentru noi, în România, zone naturale extraordinare. Și trebuie să le protejăm, să nu le facem rău, ca să ne putem bucura de acum mult timp de ele. 

Dovezi mici de respect față de propria casă pot merge până departe. Nu arunc pungi și sticle goale nici pe parchet, nici în pădure. Nu îmi distrug florile pe care m-am chinuit să le țin în viață toată pandemia, așa că nu o să distrug nici plante protejate din pădure sau copaci. Am grijă de animalele de acasă, respect și spațiul animalelor din pădure etc.

Cu o mențiune: În formatul extins al lui „acasă” nu suntem singuri, iar lucrurile sunt rareori idilice. O formă de grijă este inclusiv să semnalăm către autorități nereguli acolo unde le observăm. Sunt convinsă că un spirit civic mai bine antrenat pentru noi toți, trecerea de la nemulțumire și mâhnire la o acțiune cât de mică vor avea efect. Poate nu din prima, poate nu azi, dar un mâine fără aceste eforturi nu poate fi unul fericit.

Și bineînțeles, avem norocul că oameni dedicați se implică neobosit. Sunt deja numeroase ONG-uri serioase și cu rezultate bune în România. Le poți încredința încrederea ta printr-o donație.

Citește și: „Fără pretenții de salvator și filantrop ce nu își au locul, orice acțiune de voluntariat te ajută să înveți ceva despre tine” 

Alexandra Maier: „Locuiesc în apropierea pădurii Băneasa de ceva ani și, după ce multă vreme am văzut doar avantajul (deloc neglijabil) al unui aer mai curat față de cel din centrul orașului, pandemia (și mai precis starea de urgență) au reprezentat perioade în care nu de puține ori plimbările prin pădure m-au echilibrat”

Campania voastră merge mai departe de pădure și îi încurajează pe iubitorii de natură să-și amintească o poveste în care pădurea a jucat un rol important în viața lor. Care este povestea ta?

De fiecare dată când m-am mobilizat și am urmat un traseu montan, asta m-a încărcat și reconectat cu mine însămi. Tot de fiecare dată mi-am promis că nu va mai trece atât de mult timp până la următoarea aventură. Nu mă număr printre cei care sunt „oameni ai muntelui”, dar am descoperit că povestea mea cu pădurea e constantă și mai aproape decât credeam.

Cu siguranță e între cele mai neașteptate povești. Locuiesc în apropierea pădurii Băneasa de ceva ani și, după ce multă vreme am văzut doar avantajul (deloc neglijabil) al unui aer mai curat față de cel din centrul orașului, pandemia (și mai precis starea de urgență) au reprezentat perioade în care nu de puține ori plimbările prin pădure m-au echilibrat. În zilele lungi de lucrat de acasă, în care totul era la fel, totul era necunoscut și părea periculos, mă echilibrau și îmi ofereau o liniște și o încredere pe care nu ai cum să le explici. Încă o dată îmi dau seama cât de prețios e să ai acces la zone naturale, fie ele urbane sau nu.

Din ce v-au scris până acum oamenii, ce rol joacă pădurea în viața oamenilor?

Deși ne așteptam să descoperim povești înduioșătoare, sunt mărturii foarte personale și puternice. Pot încerca o inventariere poate ternă, dar care arată tocmai cât de esențiale sunt aspectele de viață cu care corelăm pădurea: copilărie, acasă, libertate, munca (dar și răsplata), sănătate curată – și fizică, și psihică.

Și care este povestea care ți-a atras cel mai mult atenția?

Fără doar și poate cea care spunea simplu, dar atât de puternic: „de fiecare dată când ajung în pădure stau mai drept, respir mai profund și iert mai ușor. Pădurea este locul care îmi amintește cât de mic sunt de fapt, dar și cât de norocos.”

Alexandra, ce înseamnă pentru tine conceptul de sustenabilitate?

Înseamnă să fiu onestă și umană, în primul rând. Înseamnă să realizez că nu pot să consum la nesfârșit resurse care sunt limitate și să trăiesc la fel. Să știu că nu sunt mai presus decât alții. Și apoi, după ce realizez cu onestitate că nu pot fi la nesfârșit ”mai presus”, am grijă să nu fac rău cu bune intenții, să înțeleg că e ultimul deceniu în care mai putem acționa pentru a limita efectul schimbărilor climatice, chiar dacă e complicat.

Presupune să lucrăm împreună, să transformăm modul în care facem business, în care consumăm, și să o facem ani mulți de acum încolo. La fel de important, să o facem fără să cădem în capcana tentantă a salvării care de fapt nu există, în care „am pus o frunză verde pe un produs, căci e la modă” sau „am plantat un copac, am compensat răul făcut”. Fără să folosesc cuvinte mari, cred că acest concept al sustenabilității, care poate părea vag, e de fapt testul generației noastre. 

Citește și: „Să trăiești într-o țară străină în timpul pandemiei a fost și este încă, o provocare”. Cum a ajuns să se îndrăgostească de România Serge Offers, CFO ING România? Și cum încearcă, prin voluntariat, să ajute locul pe care îl numește „casa noastră”

Ce faci pentru viitorul planetei în fiecare zi?

Prea puține, cu siguranță. M-am obișnuit să am mereu cana reutilizabilă pentru cafea, iar la cât de multă cafea beau aș fi generat munți de deșeuri fără această schimbare mică. Acasă, folosim de câțiva ani o cană ce filtrează apa, iar sacul cu deșeuri din plastic s-a diminuat considerabil. Încep să cochetez cu produse consumabile reutilizabile pentru îngrijirea personală și în general îmi iau haine mai rar, dar de mai bună calitate.  Încerc ca aceste cumpărături să fie de cele mai multe ori de la buticurile mici, care aduc creații ale românilor.

Am marele noroc ca prin natura meseriei mele să fiu aproape de colegii din boardul de sustenabilitate și în general de cei care permanent încearcă și reușesc să aducă proiecte de sustenabilitate în bancă. De la cei care au eliminat complet recipientele de plastic pe care le folosim la birou, la cei care creează produse de creditare sau transformă cardurile ING în carduri virtuale sau din plastic reciclat. E imposibil să nu te anime sau inspire exemplele acestora.

Tu ești Managerul de Sustenabilitate al ING Bank România, care sunt măsurile pe care le luați voi în acest sens?

Cum spuneam anterior, asta îmi dă privilegiul să fiu aproape de toți cei care transformă felul în care facem business pentru a construi banca pentru sustenabilitate. Nu sunt acțiuni pe care să le fi descoperit recent, multe sunt în implementare și creează efecte de ani buni (cum sunt cadrul de finanțare sustenabilă sau amprenta operațiunilor din clădirile ING). Pe altele le conturăm acum, dar sunt câteva categorii principale pe care inclusiv echipa de conducere le monitorizează atent și pentru care pot să îți dau câte 1-2 exemple.

Când vine vorba de impactul de mediu pe care îl generăm prin operațiunile proprii, dincolo de faptul că măsurăm constant și atent efectele, luăm permanent măsuri de îmbunătățire. Spre exemplu, de la lansarea cardurilor virtuale, din august 2021 s-au emis în total 90,629 carduri virtuale, pentru care s-ar fi consumat aproximativ 453 kg de plastic și aproximativ 6 tone de emisii CO2. Iar anul acesta a marcat tranziția portofoliului nostru de carduri fizice către cele din plastic reciclat.

Dacă vorbim de aria în care avem cel mai mare impact, cel al finanțărilor, urmăm o metodologie foarte științifică, metodologia Terra, pentru direcționare a portofoliului de credite către obiectivele Acordului de la Paris. Avem sectoare cărora le spunem NU, altora cărora le spunem „DA, dar” și împreună adaptăm structura investiției așa încât să fie în linie cu obiectivele climatice. De anul acesta, avem produse sustenabile pentru orice categorie de clienți deservită de bancă.

Nu în ultimul rând, Sănătatea financiară și implicarea în Comunitate completează acțiunile climatice. Proiectele sociale susținute sau derulate de ING Bank până acum însumează peste 8 milioane de EUR și mă bucur că între ele se numără 2 dintre programele pentru sănătate financiară, cu rezultate dovedite, cum sunt banometru.ro și startarium.ro.

Alexandra, în final, mai spune-ne odată, te rog, cum pot oamenii să se implice în campania „O pădure – o mie de povești”. Și de ce să o facă 🥰

Să o facă dacă simt și dacă pot, cum pot. Poate e un gând bun sau o poveste pe care o vor împărtăși pe paginile campaniei pentru că știu că pădurile atât de prețioase din Carpați sunt ale noastre, iar asta înseamnă inclusiv că sunt în grija noastră, a tuturor.

Cei care vor să se implice cu o donație, o pot face direct și foarte simplu din aplicația Home’Bank. O altă opțiune e prin transfer bancar către Fundația Conservation Carpathia, IBAN: RO16RNCB0061114278450048. 

Ce vreau să subliniez e că fiecare sumă donată contează:

• Cu 10 lei sunt încolțite 100 de semințe de brad;
• 25 lei asigură îngrijirea a 10 semințe de fag, arin și scoruș, plantate în pepiniera proprie, timp de o lună;
• Cu 50 de lei sunt nivelați 10 de metri pătrați de teren alunecat;
• Cu 100 de lei sunt transportați puieții sus pe munte;
• Iar la 150 de lei este asigurată plata unui muncitor pentru o zi de plantare la altitudine înaltă;
• Orice sumă: banii sunt folosiți pentru nivelarea, însămânțarea, replantarea și îngrijirea pădurii.