De la idee, la implementare. Cum faci ca o idee bună să prindă rădăcini în companie sau în viaţa sau în business-ul tău? 

Am fost invitată de curând să facilitez o scurtă întâlnire a unui grup de lucru. O companie îndrăzneață și inovatoare care își propune un proiect cu caracter mare de unicitate în România. Numai că, pentru asta, ca la orice idee bună, inițiatorii acesteia au nevoie de aderență și de a obține sprijinul celor care vor fi implicați. Oricât de mult crezi în ideea ta, cu siguranță că ea va avea limitări în ochii altora, și vor ridica posibile obiecții la care nici măcar nu te gândești. Ba mai mult, acele lucruri în care crezi cu adevărat, și care ar putea schimba lumea, în ochii tăi, pentru cei de al cărui succes va depinde implementarea ideii nu sunt neapărat chiar atât de grozave.

Mă întreb cine nu a trecut prin scenariul de mai sus indiferent de îndrăzneala ideilor pe care și-a dorit să le pună în practică. Eu însămi m-am simțit de foarte multe ori ”înaintea vremurilor” sau cu nivel de entuziasm care părea desprins de realitate a celor din jurul meu. Și, atunci, durează ceva mai mult, ba chiar sunt șanse să renunți la unele dintre aceste idei pentru că atractivitatea lor devine mai mică decât efortul de punere în practică. Și totuși…

De unde vine rezistența la ideile noi?

În general, ideile noi încorporează presupunerea că ceea ce există deja nu mai este bun și este nevoie de o schimbare. Prezentul și modalitățile actuale de a face lucrurile generează atașamente și teritorii și, automat, creează ceea ce se numește imunitate la schimbare. Dacă felul în care lucrăm astăzi sau ne servim clienții are în esență și amprenta mea, voi fi mai puțin deschisă să schimb și să încorporez ideea altuia. Unii oameni au orgolii puternice, alții pur și simplu nu văd nevoia de schimbare dacă lucrurile funcționează. Alții au temeri în legătură cu capacitatea lor de a se adapta din mers și de a evita erorile.

În absența presupunerii că o idee nouă o anulează și o critică pe cea de dinainte, lucrurile ar suna complet diferit. Poate că oamenii ar dezvolta obiceiul să construiască pe idei noi și să adauge propriile idei făcând posibilă crearea noului cu viteză mai mare.

O altă sursă de rezistență vine chiar din nevoia de a avea un echilibru între testare și noutate, în alocarea de suficient de mult timp sau de un mecanism solid de colectare a lecțiilor pe care ni le oferă noua abordare. Câtă viață are un proiect de inovare este o decizie care trebuie luată la nivelul echipei care se ocupă de implementarea acelei idei. Uneori este nevoie să dai două, trei luni pentru a culege concluzii, alte ori poate dura chiar un an și mai multe iterații și îmbunătățiri ale ideii inițiale pentru a putea decide că este un proiect de succes.

”Fail fast” – greșește și treci mai departe – este un concept care vine din industria de tehnologie și care a făcut ca toate lucrurile cu care suntem astăzi atât de obișnuiți, de la calculatoare, aplicații sau telefoane inteligente, big data și inteligența artificială, să devină posibile. Dar, sunt relativ puțini oameni care sunt într-o relație echilibrată cu eșecul și se uită la posibilitatea de a greși cu curiozitatea de a înțelege și de a învăța din mers, cum pot lucra sau trăi mai bine. De cele mai multe ori încercăm să evităm erorile, iar organizațiile au sisteme bine puse la punct de a descuraja greșeala. Abia în ultimii ani încep să se introducă ”laboratoare de testare de idei noi”, focus grupuri și ateliere de discuții și dezbatere pe idei noi, proiecte pilot care să ofere informație, care să ajute o decizie ulterioară.

Ce deschide calea către obținerea sprijinului?

Pentru a avea acces la presupunerile, convingerile și obiceiurile oamenilor, avem la dispoziție un instrument extrem de puternic și foarte puțin folosit la adevăratul său potențial: ascultarea cu intenție.

Sunt două abilități într-una singură. Ascultarea de calitate presupune o conectare foarte bună cu oamenii cărora dorești să le câștigi sprijinul și aderența la ideile noi. Ascultarea include atât observarea reacțiilor lor, remarcarea schimbărilor de ritm, atitudine, voce, emoțiile pe care le arată, cât și surprinderea modului lor de a gândi: ce le stârnește interes, care sunt îndoielile sau scepticismul pe care îl aduc în privința ideii, este vreo temere la care se raportează și de unde vine aceasta?

Abilitatea de a asculta cu intenție presupune suspendarea sau parcarea judecăților de valoare până când captezi toate argumentele și poți avea un dialog bazat pe fapte și pe perspective constructive. Intenția este de a rămâne curios, intenția este de a vedea ce poți lua din dialog în așa fel încât să rafinezi ideea ta și să o faci de un impact chiar și mai mare decât cel pe care îl întrevezi în prima fază.

Și cum ar putea deveni inovarea parte din viața noastră zi de zi?

Studii recente (Richard Boyatzis, Tony Jack, Angela Pasarelli, 2023) confirmă două aspecte. Primul este legat de faptul că ultimii 4-5 ani au condus, la nivel global, la o criză a motivării și angajamentului oamenilor față de susținerea oricărui fel de obiectiv organizațional, față de perioadele de lucru intense în care își neglijează viața personală, sănătatea și familia. Nu este ceva specific doar mediului corporatist, ci și celui antreprenorial. Cel de-al doilea aspect este legat de nevoia de a ne uita la oamenii din spatele oricărui rol și de a înțelege ce le captează spiritul și mintea pentru a putea deveni entuziasmați și încântați de munca lor, nu doar ca sursă de venit.

Autorii ne sugerează patru aplicații practice ale acestui studiu pe care l-am văzut în organizații și care se regăsesc în multe dintre temele cu care liderii se prezintă în sesiunile de coaching.

1. Este înțelept să petreci timp discutând cu fiecare membru al echipei, cu fiecare persoană despre aspirațiile și viziunea sa asupra viitorului, asupra felului în care ei își doresc să existe viața lor personală și profesională, și să se includă una pe cealaltă. Asta nu înseamnă că trebuie să preluăm dorințele și nevoile lor și nu suntem responsabili de a-l îndeplini întocmai. Însă dialogul creează conectare și deschide perspective în găsirea de soluții care să permită oamenilor să capete acel echilibru pe care și-l doresc și să vină la serviciu cu întreaga lor disponibilitate de a contribui.
2. Discuția despre valori, despre ce este important în echipa voastră și ce văd oamenii că este în spatele contribuțiilor, a produselor sau serviciilor pe care le livrează devine obligatorie. Aceste discuții ajută oamenii să-și înțeleagă și să folosească compasul lor interior, să ne ducă frustrările și să devină mai disponibile pentru a găsi soluții împreună.
3. Încurajarea echipelor să discute deschis despre cum se simt în rolul lor și să explice altor echipe și colegi importanța muncii pe care o fac în așa fel încât să le capteze atenția atunci când au idei bune pe care alții poate că nu le înțeleg.
4. În aceste dialoguri, lasă problemele de performanță și discuția despre sarcini și obiective pe mai târziu, deoarece canalizează atenția mai degrabă pe ce nu merge și pe efort și duce la o concluzionare mult prea rapidă care aruncă orice idee bună la coș. Timpul de discuție rațională asupra lucrurilor care merg sau merg mai puțin bine vine după ce alinierea emoțională și entuziasmul își fac loc în încăpere.

Madi Rădulescu, MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. De peste 13 ani este coach executiv și în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award conform Romanian L&D Industry, survey la care au participat peste 570 manageri și specialiști de resurse umane.  

Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să iși asume rolul cu încredere întelegându-și propriile valori și credințe. A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF – MCC – Master Certified Coach, cea mai înaltă acreditare globală, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și PerformanSe și a derulat proiecte în multe țări Europene.

Este și soție, și are o fiică. Pasionată de călătorii, îi place să descopere obiceiurile altor culturi. Deviza după care se ghidează este: „Fii mereu cu mintea și cu inima deschise, învață continuu și viitorul se va arăta plin de șanse și oportunități.”

Puteți află mai multe informații despre Madi Rădulescu de pe site-ul ei.