De unde se informează antivacciniştii şi cum se propagă teoriile conspiraţiei

România şi Bulgaria sunt codaşele Europei în ceea ce priveşte vaccinarea anti-COVID, iar asta arată eşecul campaniei duse la noi în ţară şi la vecinii de la sud de Dunăre. Lipsa cruntă de încredere a populaţiei în autorităţi şi în sistemul public de sănătate, vocile tot mai puternice ale politicienilor extremişti şi răspândirea cu uşurinţă a teoriilor conspiraţioniste în mediul online au creat un mediu propice pentru consolidarea neîncrederii. Social Media este locul preferat de unde se informează antivacciniştii, iar declaraţiile conducerilor giganţilor tech referitoare la stoparea răspândirii de informaţii false nu s-au resimţit practic, în platformele respective.

Motive care au dus la procentul redus de vaccinare anti-COVID în România

Românii au avut acces la vaccinul anti-COVID rapid şi fără grija numărului de doze alocat ţării noastre. Şi cu toate astea, cei mai mulţi dintre ei au ales să nu apeleze la el, iar aici se disting 2 mari categorii: una care neagă fie existenţa bolii în sine, fie efectele acesteia şi o a doua care consideră că e mai bine să câştige imunitate prin trecerea prin boală decât să se injecteze cu un ser despre care, teoretic, nu cunosc foarte multe lucruri.

Nici autorităţile nu au gestionat deloc bine aceste temeri. Campania de vaccinare a fost parcă dedicată celor care erau deja convinşi de beneficiile acestei măsuri. Mesajele precum cele referitoare la călătorii şi accesul la festivaluri au fost construite pentru o anumită categorie de public, uitând parcă de românii care nu îşi permit sau nu sunt interesaţi de astfel de lucruri, de cei care locuiesc în zone sărace sau izolate sau de cei cu un nivel mai scăzut de educaţie, care au nevoie de un limbaj şi de o exprimare adaptată capacităţii lor de înţelegere.

Apoi, principalii comunicatori pe această temă au fost politicienii sau cei asociaţi automat cu aceştia, în condiţiile în care un studiu realizat anul trecut în ţara noastră arată că politicienii, Guvernul şi Parlamentul ocupă ultimele locuri în topul încrederii.

Şi de parcă nu era suficient, autorităţile au ridicat restricţiile la începutul verii şi au acţionat ca şi cum pandemia s-ar fi încheiat. Nu s-a mai vorbit de lipsurile din sistemul sanitar, nici despre cele din sistemul de educaţie, iar amenzile pentru încălcarea puţinelor reguli rămase în vigoare au lipsit cu desăvârşire. Deşi purtarea măştii în spaţii interioare a rămas obligatorie în toată această perioadă, în zonele turistice era ca şi cum totul ar fi fost dat uitării.

Mulţi dintre politicieni s-au concentrat pe luptele de putere din propriile partide şi pe alegeri interne, unii au ignorat cu bună ştiinţă normele în vigoare, iar populaţia a văzut, din nou, cum cei aflaţi la conducere se comportă ca şi cum pandemia ar fi un mizilic.

În acelaşi timp, Biserica, instituţia care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor, a avut mesaje ambigue în toată această perioadă. La polul opus, în Grecia, de exemplu, Sinodul Bisericii Ortodoxe a redactat de curând un document cu 12 întrebări şi răspunsuri pe tema vaccinării împotriva COVID. Documentul care va fi citit în bisericile din toată ţara vorbeşte atât despre efectul vaccinării, cât şi despre teoriile conspiraţioniste care au influenţat decizia antivaccinare a multora dintre locuitori.

Citeşte şi: Ce cred cei care cred în teoriile conspiraţiei – LIFE.ro

De unde se informează antivacciniştii

Un studiu realizat anul acesta de Eurofound a scos la iveală o legătură puternică între decizia de a respinge vaccinarea anti-COVID şi consumul de Social Media, cu accent pe cei pentru care Social Media reprezintă principala sursă de informare. Pandemia de coronavirus a fost dublată de una de fake news, iar supraabundenţa de informaţii, din care multe sunt false sau inexacte, micşorează sensibil şansele de a ajunge la surse reale şi de încredere.

Printre cele mai populare teorii false care au circulat în ultimul an şi jumătate sunt cele care afirmau că Bill Gates vrea să extermine 15% din populaţia lumii sau că vrea să injecteze microcipuri în oameni, precum şi cele care susţineau că vaccinul va modifica structura ADN-ului, va afecta fertilitatea sau conţine ţesut din plămânii unui fetus avortat. Au fost demontate toate, pe rând, cu argumente, însă pentru cei care au apucat să creadă în ele toate dovezile, oricât de ştiinţifice ar fi, nu mai au putere.

Site-urile de propagare a fake news şi reţelele de Social Media sunt locurile preferate pentru adepţii discursurilor anti-vaccinare. Un articol fără nicio sursă credibilă, o fotografie măsluită, un clip video cu declaraţii trunchiate sau mesaje personalizate care susţin că „mi s-a întâmplat mie”, „am văzut eu”, „a păţit un prieten bun” sunt suficiente pentru ca cei care deja sunt înclinaţi să creadă în teoriile conspiraţiei să devină convinşi că acestea sunt reale. În plus, siguranţa lor le dă voce, aşa că aceştia nu se feresc să intre în discuţii pe orice platformă, crescând astfel engagementul şi posibilitatea de viralizare a mesajelor respective.

La toate acestea se adaugă algoritmii platformelor de socializare care duc mesajele false mai departe, către cei deja predispuşi la a le crede şi care le transmit ulterior la fel de uşor. Mai mult, interacţiunile cu un anumit tip de conţinut, chiar dacă individul a încercat să îl combată, nu fac decât să ducă la afişarea lui şi mai multor oameni. Nici sistemul de raportări a unui conţinut fals nu funcţionează aşa cum pretind conducerile reţelelor sociale. Multe dintre acestea sunt respinse fără vreun temei real, iar informaţiile false continuă să circule liber în mediul online şi să îşi crească publicul.

Deşi, oficial, toate platformele sociale susţin că iau măsuri pentru a elimina ştirile false din platformele lor, realitatea este cu totul alta, iar teoriile conspiraţiei şi informaţiile eronate circulă în continuare nestigherite. Youtube a anunţat însă recent că va bloca orice conţinut antivaccinist şi că va interzice şi conturile asociate cu cele ale unor antivaccinişti celebri.

Citeşte şi: Pro și contra vaccinării copiilor anti-COVID: „Inclusiv pediatrul a spus să nu îl vaccinăm” vs „Am vrut să îi redau libertatea fetei mele” – LIFE.ro