fbpx

Căutare

Share this article

În plină pandemie de coronavirus, copiii prematuri stau departe de părinți, iar medicii și asistentele au preluat și rolurile de mamă și tată. Dr. Raluca Tănase, neonatolog și mamă a unui băiețel de trei ani, a fost cea care, într-un moment de respiro, i-a citit unui băiețel prematur, care a stat două săptămâni departe de părinți, prima filă de poveste din viața lui: ”Micul Prinț”. Desigur, un astfel de gest nu face parte din fișa postului, dar pentru dr. Tănase neonatologia înseamnă mai mult decât actul medical în sine.

Citește și: Livia Ognean, medicul din Sibiu care a ales să transforme ,,atențiile” pacienților în donații și în dotări pentru secția de neonatologie a spitalului de stat la care lucrează

„Empatia este calitatea forte a unui neonatolog. Putem să excelăm în actul medical, dar ce se întâmplă după ține de empatie și de dragostea pentru copii. Ca să fii neonatolog, trebuie să îi iubești, să poți să îi înțelegi și să fii acolo pentru ei. Nu poate oricine să facă această meserie și nu e atât de ușor precum pare. Nu este o meserie pe care să o poți face dacă nu pui suflet”, ne-a povestit dr. Raluca Tănase, medic neonatolog la Spitalul Premiere din Timișoara, parte a Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Și pentru că pune suflet, le oferă mămicilor nu doar informație medicală, ci și sfaturi despre cum să se conecteze emoțional cu micuții lor din prima clipă: să îi țină piele pe piele, să le cânte, să le vorbească, să îi țină în brațe.

Citește și: Monica Surdu, medic neonatolog la Constanța: „Nu știm ce s-a întâmplat cu copiii pe care am fost nevoiți să îi transferăm din lipsa echipamentelor”

Știe ce înseamnă emoția de mamă, panica și dorința de a face totul cât mai bine pentru propriul copil, iar toate acestea se reflectă în comunicarea cu mamele. Mulțumirile lor, pozele pe care le primește cu copiii de care a avut grijă, felicitările și mesajele de sărbători, îi dovedesc că entuziasmul și implicarea îi sunt apreciate din plin.

„Sentimentul pe care îl ai atunci când poți să faci bine unui copil este înălțător”

Deși simte acum că meseria i se potrivește mănușă, în adolescență, medicul Raluca Tănase se visa psiholog sau psihiatru. După primul an de rezidențiat, a simțit însă că nicio altă specializare nu o provoacă și nu o împlinește mai mult decât neonatologia.

Cei patru ani de rezidențiat au fost pentru ea un carusel de emoții: s-a bucurat cu tot sufletul de euforia mamelor care își iau pentru prima dată copilul în brațe, s-a bucurat să trimită acasă, sănătoși, prematuri născuți cu șanse puține de supraviețuire, dar a fost și martora unor momente teribile, în care părinți disperați și neputincioși au primit cumplita veste că nou născutul lor a pierdut lupta cu viața.

Continuarea articolului, aici

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO