Dr. Simona Cozma, cardiolog: „Grăsimile periculoase se găsesc în margarină, frișca multor prăjituri și în fast-food” Care sunt grăsimile sănătoase

Grăsimile din alimentație au căpătat o reputație proastă în unele decenii, dar nu toate sunt periculoase. Organismul nostru nu poate funcționa fără grăsimi, dar contează cantitatea și calitatea lor. Care sunt sursele de grăsimi sănătoase și cele de grăsimi periculoase aflăm de la medicul cardiolog Simona Cozma.

Nu cu multă vreme în urmă, toate grăsimile erau considerate periculoase pentru sănătatea noastră, cu precădere pentru cea cardiovasculară. Consumul de alimente degresate devenise o modă în jurul anilor 2000, dar ea s-a dovedit a fi la fel de nesănătoasă.

Nu toate grăsimile sunt „rele” pentru organism. Există și grăsimi sănătoase, considerate „bune”, dar și unele la granița dintre cele două, am aflat din interviul cu dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Monza-Ares Cluj-Napoca.

Dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog

Cu o dietă bazată pe alimente degresate, scoatem din alimentație nu doar grăsimile „rele”, ci și pe cele „bune”, fără de care nu este posibilă absorbția unor vitamine și minerale foarte importante, producerea unor hormoni sau buna funcționare a celulelor nervoase. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să renunțăm complet la grăsimi în alimentație, ci să le înlocuim cu grăsimi sănătoase.

Importante sunt echilibrul și moderația. Pentru a ne menține sănătatea, pe cea cardiovasculară în special, ar trebui să știm ce grăsimi să evităm, pe care să le limităm și cu ce grăsimi sănătoase să le înlocuim. Medicul cardiolog Simona Cozma ne explică în continuare cum facem distincția dintre ele, în ce alimente le găsim și în ce cantitate sunt benefice pentru inimă și vase.

Smart Living: Ce tipuri de grăsimi există în alimente? Cum le-am putea clasifica?

Dr. Simona Cozma: În mare, vorbim despre trei tipuri pe care oamenii ar trebui să le cunoască. O clasificare foarte generală împarte grăsimile sau acizii grași în saturate, nesaturate și trans, despre care se vorbește tot mai mult în ultima vreme. Acestea din urmă se găsesc și în mod natural în unele alimente, cum sunt carnea și lactatele de la animale rumegătoare, dar pot fi obținute și artificial, prin hidrogenarea unor uleiuri vegetale, precum cel de floarea-soarelui, de măsline sau de soia.

Procesul de hidrogenare presupune adăugarea unor molecule de hidrogen în aceste uleiuri pentru a le modifica consistența, stabilitatea și durata de valabilitate. Aceste uleiuri obținute capătă o consistență mai solidă și sunt folosite intens în industria alimentară.

Smart Living: Acestea sunt cele mai periculoase grăsimi dintre toate?

Dr. Simona Cozma: Da, efectul negativ al acestor grăsimi trans asupra sănătății a fost foarte clar dovedit. Ele au fost studiate intens odată ce au început să fie foarte utilizate în industria alimentară și s-a dovedit că un consum excesiv duce la creșterea nivelurilor de colesterol LDL, așa-numitul colesterol „rău”, cum este cunoscut popular.

Nivelul acestui colesterol a fost corelat fără echivoc cu un risc cardiovascular crescut, adică riscul de a suferi evenimente precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și alte boli ischemice care pot duce la deces.

Smart Living: În ce alimente găsim aceste grăsimi periculoase?

Dr. Simona Cozma: Ele erau folosite foarte mult în patiserie, în margarină, în industria fast-food-ului. În general, tot ce înseamnă mâncare procesată și semipreparată poate conține grăsimi trans. La noi, în România, margarina este foarte populară. Frișca multor prăjituri este obținută încă din grăsimi trans.

Chiar de la 1 aprilie 2021, a intrat în vigoare în Uniunea Europeană o directivă care obligă producătorii de alimente să scadă cantitatea de grăsimi trans din compoziție. Cerințele europene impun ca alimentele să nu conțină mai mult de 2 grame de grăsimi trans la 100 de grame de produs. Aceasta este limita maxim admisă, iar producătorii vor fi sancționați dacă nu o respectă, inclusiv în România.

Smart Living: Dar grăsimile saturate? Intră în aceeași categorie periculoasă?

Dr. Simona Cozma: Consumul de grăsimi saturate nu este descurajat total, așa cum se întâmplă cu cele trans, dar există niște recomandări și în privința lor. În alimentația noastră zilnică, fiecare principiul alimentar – adică lipidele (grăsimile), glucidele și proteinele – trebuie să reprezinte un procent anume, ideal, pentru menținerea unei sănătăți optime.

Smart Living: Grăsimile cât ar trebui să reprezinte din ceea ce mâncăm într-o zi?

Continuarea articolului, AICI