Duminica Paștelui: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești

Duminica Paștelui este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, momentul în care întreaga lume ortodoxă celebrează Învierea Domnului Iisus Hristos. Această zi aduce cu sine speranța mântuirii, a vieții veșnice și este marcată de obiceiuri, tradiții și superstiții transmise din generație în generație.

Ce sărbătorim în Duminica Paștelui

Sărbătoarea Paștelui comemorează Învierea lui Iisus Hristos la trei zile după răstignirea Sa pe cruce, conform relatărilor din Noul Testament. Această minune divină este considerată de credincioși dovada supremă a biruinței vieții asupra morții și a binelui asupra răului.

În tradiția ortodoxă, Paștele este precedat de Postul Mare, o perioadă de 40 de zile de purificare spirituală și fizică, în care credincioșii se abțin de la anumite alimente și practici lumești. În noaptea Învierii, oamenii merg la biserică pentru a lua Lumină Sfântă, rostind împreună cu preotul: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.

Cum se calculează data Paștelui

Data Paștelui variază în fiecare an, întrucât este o sărbătoare cu dată mobilă. Calculul se face în funcție de echinocțiul de primăvară și faza lunii. Conform regulilor stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea (325 d.Hr.), Paștele se sărbătorește în prima duminică după lună plină ce urmează echinocțiului de primăvară, dar niciodată înainte de 22 martie și nici după 25 aprilie.

Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian pentru acest calcul, în timp ce cea catolică utilizează calendarul gregorian, ceea ce face ca Paștele ortodox și cel catolic să nu coincidă în fiecare an.

Obiceiuri și tradiții românești de Paște

Românii păstrează un patrimoniu cultural bogat când vine vorba de Sfintele Paști. În funcție de regiune, tradițiile pot varia semnificativ, dar toate au în comun bucuria, simbolismul religios și respectul față de strămoși.

• Începutul pregătirilor – Joia Mare

Sărbătoarea Paștelui începe încă din Joia Mare, ziua în care țăranii încetează lucrul la câmp și încep curățenia casei și a curții. Femeile vopsesc ouăle, pregătesc pasca, cozonacii și celelalte bucate tradiționale.

• Noaptea Învierii

La miezul nopții, credincioșii se îmbracă în haine curate, iau lumânări și merg la biserică pentru slujba Învierii. După înconjurarea bisericii de trei ori, preotul vestește: „Hristos a înviat!”. Oamenii duc lumina acasă, unde fac semnul crucii pe peretele de răsărit, cu flacăra lumânării sfințite, păstrată tot anul.

Abia după liturghie se poate consuma mâncarea sfințită: ouă roșii, pască, carne de miel, vin și sare.

Citește și: Ce și cât mâncăm de Paște? O poveste de familie, cu ouă roșii, cozonac, multă emoție și amintiri dureroase

Duminica Paștelui: Tradiții specifice din diferite regiuni ale României

• Țara Moților

În noaptea de Paști, feciorii păzesc toaca dusă în cimitir. Dacă cineva o fură, cei ce au păzit sunt nevoiți să ofere un ospăț. Dacă nu reușesc hoții, atunci ei vor plăti ospățul.

• Transilvania – Obiceiul „Stropitului”

În a doua zi de Paști, băieții stropesc fetele cu parfum „ca să nu se veștejească”. În prezent, „stropitul” este un prilej de revedere, distracție și menținere a unei tradiții vii.

• Țara Bârsei – Junii Brașovului

Tinerii, organizați în cete, strâng ouă și pornesc într-o procesiune spre Pietrele lui Solomon, unde au loc întreceri precum aruncarea buzduganului.

• Bucovina

Fetele spală limba clopotului cu apă neîncepută, apoi se spală cu ea pe față pentru a fi frumoase. Flăcăii oferă flori fetelor dragi, iar acestea le răspund oferindu-le ouă roșii, dacă le împărtășesc sentimentele.

• Moldova

Dimineața, copiii se spală cu apă în care se află ouă colorate și monezi, pentru a avea parte de sănătate și bogăție. Cojile ouălor se aruncă pe drum, pentru a aduce noroc.

• Maramureș

Copiii merg din casă în casă cu vestea Învierii. Sunt răsplătiți cu ouă roșii și urează „Sărbători fericite!”. Este important ca primul care trece pragul casei să fie băiat, pentru a aduce armonie în familie tot anul.

• Călărași

Credincioșii aduc la biserică cocoși albi, care, potrivit tradiției, vestesc Învierea. Gospodarul al cărui cocoș cântă primul va avea un an plin de noroc. După slujbă, cocoșii sunt oferiți oamenilor săraci.

• Banat

Mesele de Paște sunt deschise cu tămâierea bucatelor, apoi toți primesc o linguriță de „paști” – vin cu pâine sfințite. Preparatele includ ciolan fiert, ouă albe și friptură de miel.

• Câmpulung Moldovenesc

Credincioșii formează un cerc în curtea bisericii, așteptând preotul cu coșuri pascale pline de semne ale belșugului: mac, sare, zahăr, făină, ceapă, usturoi, pască, ouă, bani, pește, flori și prăjituri.

Citește și: Vinuri recomandate pentru masa de Paște. Sau ce vin se potrivește mâncărurilor tradiționale de Paște

Superstiții și credințe în Duminica Paștelui:

Paștele este însoțit și de numeroase superstiții:

• Este bine să te îmbraci cu haine noi în ziua de Paști – simbol al purificării.
• Nu este bine să dormi în această zi – se crede că vei fi leneș tot anul.
• Se spune că e bine să privești într-o cofa cu apă neîncepută pentru o vedere bună tot anul.
• Spălarea feței cu apă în care se află un ou roșu, un ou alb, un bănuț și un fir de iarbă aduce sănătate și prosperitate.
• Nu se mănâncă ouă cu sare – se crede că vei transpira tot anul.
• Pasca sfințită și crucea de pe ea sunt considerate leacuri și se păstrează în casă.
• Se pune fier sub pragul casei pentru protecție.
• Cine ciocnește ouă cu tine în ziua de Paști, va fi alături și în viața de apoi.
• Dacă un ou roșu nu se strică timp de 40 de zile, vei avea noroc tot anul.
• Se crede că cerurile se deschid în noaptea Învierii, iar sufletele celor adormiți vizitează lumea celor vii.
• Cei care mor în ziua de Paști ajung direct în Rai.
• Copiii născuți în ziua de Paști sunt considerați binecuvântați.

Citește și: Paște ca la carte! Cum petrec sărbătorile 13 dintre cei mai admirați scriitori români contemporani

Duminica Paștelui nu este doar o sărbătoare religioasă, ci o celebrare profundă a renașterii, a speranței și a legăturii dintre generații. Obiceiurile și tradițiile românești păstrează vie această sărbătoare, oferind fiecărei regiuni farmecul și specificul ei. Fie că e vorba de ciocnitul ouălor, lumina sfântă sau mersul la biserică, toate aceste gesturi aduc oamenii mai aproape unii de alții și de Dumnezeu.

Hristos a înviat!