Familia Chihaia a privit drama vieții ca pe o misiune: Și-au pierdut copilul din cauza unui cancer nemilos, apoi au donat un aparat în valoare de 120.000 Euro spitalului unde anual, peste 80 de copii sunt diagnosticați cu cancer

Alexandra Chihaia: „Nici acum nu întreb <De ce?>. Mă doare, dar accept ce s-a întâmplat”

Ce stă în spatele unui asemenea diagnostic? Nu știu, stres, nesomn, gânduri, furie?

Alexandra: Adrenalina te ține în picioare. Eu încă mă cutremur când îmi amintesc prin ce am trecut și mă întreb: oare cum am reușit să rezist? Stresul era mare, oboseala și mai mare și trăiești cu frică. Se poate întâmpla orice, oricând. Eu am fost mereu foarte optimistă, dar în același timp eram conștientă de ceea ce are copilul meu și de faptul că oricând se poate sfârși. Atâta timp cât copilul meu a fost conștient, am preferat să zâmbesc, să fiu puternică pentru el și să îi ofer o viață cât se poate de normală.

A doua zi după ce am aflat diagnosticul, o doamnă asistentă mi-a spus să nu stau să mă întreb: „De ce?”, să nu îmi consum energia și timpul punându-mi întrebări la care nu am răspuns, pentru că pierd timp prețios pe care îl pot petrece cu bebele și totodată în care eu mă pot gândi cum îl pot ajuta. Nu o cunosc pe doamna, dar îi mulțumesc pentru că i-am urmat sfatul și m-a ajutat foarte mult.

Dragoș: Gândurile au venit etapizat, la început a fost neacceptarea, „nu se poate asta”, dar acest sentiment a trecut foarte repede datorită stării de sănătate a lui Călin care s-a deteriorat rapid în câteva zile și atunci a trebuit să ne concentrăm, să ne mobilizăm pentru a găsi cea mai bună modalitate de a-i oferi copilului nostru acces la tratamentul necesar. Pe lângă stres, nesomn, teama că orice se poate întâmpla am avut întotdeauna speranța că îl vom avea pe Călin tot timpul lângă noi.

Dragoș Chihaia: „După ce ne-am înmormântat copilul am stat și ne-am privit posibilitățile de a ne continua viața. Așa a luat naștere Asociația Conventus Mirabilis”

Cum a luat naștere Conventus Mirabilis?

Alexandra: A treia zi după ce l-am pierdut pe Călin am zis că totul a fost cu un scop și trebuie să căutăm acel motiv pentru care a venit Călin pe acest pământ. Doar așa puteam să accept că l-am pierdut și să merg mai departe. Am vrut să îi dăm scurtei lui vieți pe acest pământ un scop nobil. Am fost ajutați și am zis că trebuie să ajutăm. Călin a fost ajutat să plece dar, din păcate, nu toți copiii pot pleca la tratament în altă țară și atunci am zis că trebuie să încercăm ușor, ușor, să facem aici condiții „ca afară”. Plus, o parte din activitatea asociațiilor pe care am văzut-o în Franța, să încercăm și noi să o implementăm în România. Astfel, am înființat Asociația Conventus Mirabilis, care înseamnă în limba latină „Adunare Minunată”, și care are inițialele copilului nostru, Călin Mihai.

Citește și: Elena Ghinea, mama lui Alex, copil curcubeu: „Oricât ar durea acum, mă bucur că l-am iubit atât de mult și că i-am spus întotdeauna cât de mult îl iubesc.”

Dragoș: După ce ne-am înmormântat copilul am stat și ne-am privit posibilitățile de a ne continua viața și am găsit în noi puterea de a interacționa din nou cu mediul pe care îl presupune tratamentul oncologic. Am făcut un drum prin țară pe la oamenii care ne-au fost alături pentru Călin și am discutat cu ei despre ce am putea face, despre ce dorim să facem și am primit semnale că a înființa Conventus Mirabilis este ceea ce avem de făcut.

Povestea asociației este scrisă de oamenii darnici, din toate colțurile lumii care au fost aduși împreună de lupta pentru o șansă la viață a lui Călin Mihai, care la 10 luni și jumătate, a fost diagnosticat cu cancer de gradul 4.