Fenomenul de tsunami: mituri, adevăruri, pericole și cele mai devastatoare momente
Un tsunami presupune o serie de valuri oceanice care trimise spre țărm, ating uneori înălțimi de peste 100 de picioare (30,5 metri), pe uscat. Acești pereți de apă pot provoca distrugeri pe scară largă atunci când se prăbușesc la țărm.
Ce cauzează un tsunami?
Aceste valuri uluitoare sunt de obicei cauzate de cutremure mari subacvatice la granițele plăcilor tectonice. Când fundul oceanului la granița unei plăci se ridică sau coboară brusc, deplasează apa deasupra acestuia și lansează valurile care vor deveni un tsunami.
Cele mai multe tsunami – aproximativ 80 la sută – au loc în „Cercul de foc” al Oceanului Pacific, o zonă activă din punct de vedere geologic, unde schimbările tectonice fac vulcanii și cutremurele comune
Tsunami-urile pot fi cauzate și de alunecări de teren subacvatice sau de erupții vulcanice. Ele pot fi chiar lansate, așa cum au fost frecvent în trecutul antic al Pământului, de impactul unui meteorit mare care se aruncă într-un ocean.
Citește și: Cele mai rezistente clădiri din lume împotriva cutremurelor
Tsunami-urile se desfășoară peste mare cu o viteză de până la 500 de mile (805 kilometri) pe oră – cam la fel de rapid ca un avion cu reacție. În acest ritm, pot traversa întreaga întindere a Oceanului Pacific în mai puțin de o zi. Iar lungimile lor de undă mari înseamnă că pierd foarte puțină energie pe parcurs.
În adâncurile oceanului, valurile de tsunami pot apărea la doar un picior sau atât de înalte
Dar pe măsură ce se apropie de țărm și intră în ape mai puțin adânci, încetinesc și încep să crească în energie și înălțime. Vârfurile valurilor se mișcă mai repede decât fundul lor, ceea ce le face să se ridice brusc.
Citește și: Cele mai distrugătoare cutremure din istorie
Ce se întâmplă când lovește pământul
Jgheabul unui tsunami, punctul de jos de sub creasta valului, ajunge adesea primul la țărm. Când o face, produce un efect de vid care aspiră apa de coastă spre mare și expune portul și fundul mării.
Această retragere a apei de mare este un semn de avertizare important al unui tsunami, deoarece creasta valului și volumul său enorm de apă lovesc de obicei țărmul cinci minute și ceva mai târziu. Recunoașterea acestui fenomen poate salva vieți.
Un tsunami este de obicei compus dintr-o serie de valuri, numit tren de valuri, astfel încât forța sa distructivă poate fi agravată pe măsură ce valurile succesive ajung la țărm
Persoanele care se confruntă cu un tsunami ar trebui să-și amintească faptul că pericolul poate să nu fi trecut odată cu primul val și ar trebui să aștepte cuvântul oficial că este sigur să se întoarcă în locurile vulnerabile.
Unele tsunami-uri nu apar pe țărm ca valuri masive care se sparg, ci seamănă cu o maree în creștere rapidă care inundă zonele de coastă
Cea mai bună apărare împotriva oricărui tsunami este avertizarea timpurie care permite oamenilor să caute terenuri mai înalte. Sistemul de avertizare pentru tsunami din Pacific, o coaliție de 26 de țări cu sediul în Hawaii, menține o rețea de echipamente seismice și indicatori de nivel al apei pentru a identifica tsunami-urile pe mare. Sunt propuse sisteme similare pentru a proteja zonele de coastă din întreaga lume.
Cele mai devastatoare tsunami
Sumatra, Indonezia – 26 decembrie 2004
Magnitudinea cutremurului: 9.1
Regiunea de apariție: coasta Sumatrei, la o adâncime de 30 km.
Lățimea zonei de avarie: 1300 km.
Daune estimate în valoare de: 10 miliarde USD
Pierderi de vieți: în jur de 230,000
Coasta Pacificului de Nord, Japonia – 11 martie 2011
Magnitudinea cutremurului: 9.0
Regiunea de apariție: coasta de est a Japoniei, adâncimi de 24.4 km.
Lățimea zonei de eroare: 800 km
Daune estimate în valoare de: 235 miliarde USD
Pierderi de vieți: aproximativ 18,000 de oameni
Lisabona, Portugalia – 1 noiembrie 1755
Magnitudinea cutremurului: 8.5
Regiunea de apariție: coasta de vest a Portugaliei și sudul Spaniei, adâncime de 30 m.
Pierderi de vieți: în jur de 60,000
Krakatau, Indonezia – 27 august 1883
Erupția vulcanului: vulcanul calderei Krakatau
Regiunea de apariție: Anjer și Merak
Înălțimea valurilor: 37 m
Pierderi de vieți: aproximativ 40,000 de oameni
Marea Ensenada, Japonia – 20 septembrie 1498
Magnitudinea cutremurului: 8.3
Regiunea de apariție: coastele Kii, Mikawa, Surugu, Izu și Sagami
Pierderi de vieți: aproximativ 31,000 de oameni
Nankaido, Japonia – 28 octombrie 1707
Magnitudinea cutremurului: 8.4
Regiunea de apariție: coastele Pacificului Kyushyu, Shikoku și Honshin. Osaka
Înălțimea valurilor: 25 m
Pierderi de vieți: aproximativ 30,000 de oameni
Sanriku, Japonia – 15 iunie 1896
Magnitudinea cutremurului: 7.6
Regiunea de apariție: coasta Sanriku și Shirahama, Japonia.
Înălțimea valurilor: 38.2 m
Pierderi de vieți: aproximativ 22,000 de oameni
Nordul Chile – 13 august 1868
Magnitudinea cutremurului: 8.5
Regiunea de apariție: Coasta Chile (anterior Arica, Peru)
Înălțimea valurilor: 21 Km.
Daune estimate în valoare de: 300 milioane USD
Pierderi de vieți: aproximativ 25,000 de oameni
Insulele Ryuku, Japonia – 24 aprilie 1771
Magnitudinea cutremurului: 7.4
Regiunea de apariție: Insulele Ishigaki și Miyako
Înălțimea valurilor: 11 până la 15m
Pierderi de vieți: aproximativ 12,000 de oameni
Golful Ise, Japonia – 18 ianuarie 1586
Magnitudinea cutremurului: 8.2
Citește și: Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Un plan „de temelie” pentru oricine
Regiunea de apariție: Golful Ise și orașul Nagahama, Japonia
Înălțimea valului: 6m
Pierderi de vieți: în jur de 8000 de persoane.
Sursa foto: Facebook