Fenomenul de tsunami: mituri, adevăruri, pericole și cele mai devastatoare momente

Un tsunami presupune o serie de valuri oceanice care trimise spre țărm, ating uneori înălțimi de peste 100 de picioare (30,5 metri), pe uscat. Acești pereți de apă pot provoca distrugeri pe scară largă atunci când se prăbușesc la țărm.

Ce cauzează un tsunami?

Aceste valuri uluitoare sunt de obicei cauzate de cutremure mari subacvatice la granițele plăcilor tectonice. Când fundul oceanului la granița unei plăci se ridică sau coboară brusc, deplasează apa deasupra acestuia și lansează valurile care vor deveni un tsunami.

Cele mai multe tsunami – aproximativ 80 la sută – au loc în „Cercul de foc” al Oceanului Pacific, o zonă activă din punct de vedere geologic, unde schimbările tectonice fac vulcanii și cutremurele comune

Tsunami-urile pot fi cauzate și de alunecări de teren subacvatice sau de erupții vulcanice. Ele pot fi chiar lansate, așa cum au fost frecvent în trecutul antic al Pământului, de impactul unui meteorit mare care se aruncă într-un ocean.

Citește și: Cele mai rezistente clădiri din lume împotriva cutremurelor

Tsunami-urile se desfășoară peste mare cu o viteză de până la 500 de mile (805 kilometri) pe oră – cam la fel de rapid ca un avion cu reacție. În acest ritm, pot traversa întreaga întindere a Oceanului Pacific în mai puțin de o zi. Iar lungimile lor de undă mari înseamnă că pierd foarte puțină energie pe parcurs.

În adâncurile oceanului, valurile de tsunami pot apărea la doar un picior sau atât de înalte

Dar pe măsură ce se apropie de țărm și intră în ape mai puțin adânci, încetinesc și încep să crească în energie și înălțime. Vârfurile valurilor se mișcă mai repede decât fundul lor, ceea ce le face să se ridice brusc.

Citește și: Cele mai distrugătoare cutremure din istorie

Ce se întâmplă când lovește pământul

Jgheabul unui tsunami, punctul de jos de sub creasta valului, ajunge adesea primul la țărm. Când o face, produce un efect de vid care aspiră apa de coastă spre mare și expune portul și fundul mării.

Această retragere a apei de mare este un semn de avertizare important al unui tsunami, deoarece creasta valului și volumul său enorm de apă lovesc de obicei țărmul cinci minute și ceva mai târziu. Recunoașterea acestui fenomen poate salva vieți.

Un tsunami este de obicei compus dintr-o serie de valuri, numit tren de valuri, astfel încât forța sa distructivă poate fi agravată pe măsură ce valurile succesive ajung la țărm

Persoanele care se confruntă cu un tsunami ar trebui să-și amintească faptul că pericolul poate să nu fi trecut odată cu primul val și ar trebui să aștepte cuvântul oficial că este sigur să se întoarcă în locurile vulnerabile.

Unele tsunami-uri nu apar pe țărm ca valuri masive care se sparg, ci seamănă cu o maree în creștere rapidă care inundă zonele de coastă

Cea mai bună apărare împotriva oricărui tsunami este avertizarea timpurie care permite oamenilor să caute terenuri mai înalte. Sistemul de avertizare pentru tsunami din Pacific, o coaliție de 26 de țări cu sediul în Hawaii, menține o rețea de echipamente seismice și indicatori de nivel al apei pentru a identifica tsunami-urile pe mare. Sunt propuse sisteme similare pentru a proteja zonele de coastă din întreaga lume.

Cele mai devastatoare tsunami

Sumatra, Indonezia – 26 decembrie 2004

Magnitudinea cutremurului: 9.1

Regiunea de apariție: coasta Sumatrei, la o adâncime de 30 km.

Lățimea zonei de avarie: 1300 km.

Daune estimate în valoare de: 10 miliarde USD

Pierderi de vieți: în jur de 230,000

Coasta Pacificului de Nord, Japonia – 11 martie 2011

Magnitudinea cutremurului: 9.0

Regiunea de apariție: coasta de est a Japoniei, adâncimi de 24.4 km.

Lățimea zonei de eroare: 800 km

Daune estimate în valoare de: 235 miliarde USD

Pierderi de vieți: aproximativ 18,000 de oameni

Lisabona, Portugalia – 1 noiembrie 1755

Magnitudinea cutremurului: 8.5

Regiunea de apariție: coasta de vest a Portugaliei și sudul Spaniei, adâncime de 30 m.

Pierderi de vieți: în jur de 60,000

Krakatau, Indonezia – 27 august 1883

Erupția vulcanului: vulcanul calderei Krakatau

Regiunea de apariție: Anjer și Merak

Înălțimea valurilor: 37 m

Pierderi de vieți: aproximativ 40,000 de oameni

Marea Ensenada, Japonia – 20 septembrie 1498

Magnitudinea cutremurului: 8.3

Regiunea de apariție: coastele Kii, Mikawa, Surugu, Izu și Sagami

Pierderi de vieți: aproximativ 31,000 de oameni

Nankaido, Japonia – 28 octombrie 1707

Magnitudinea cutremurului: 8.4

Regiunea de apariție: coastele Pacificului Kyushyu, Shikoku și Honshin. Osaka

Înălțimea valurilor: 25 m

Pierderi de vieți: aproximativ 30,000 de oameni

Sanriku, Japonia – 15 iunie 1896

Magnitudinea cutremurului: 7.6

Regiunea de apariție: coasta Sanriku și Shirahama, Japonia.

Înălțimea valurilor: 38.2 m

Pierderi de vieți: aproximativ 22,000 de oameni

Nordul Chile – 13 august 1868

Magnitudinea cutremurului: 8.5

Regiunea de apariție: Coasta Chile (anterior Arica, Peru)

Înălțimea valurilor: 21 Km.

Daune estimate în valoare de: 300 milioane USD

Pierderi de vieți: aproximativ 25,000 de oameni

Insulele Ryuku, Japonia – 24 aprilie 1771

Magnitudinea cutremurului: 7.4

Regiunea de apariție: Insulele Ishigaki și Miyako

Înălțimea valurilor: 11 până la 15m

Pierderi de vieți: aproximativ 12,000 de oameni

Golful Ise, Japonia – 18 ianuarie 1586

Magnitudinea cutremurului: 8.2

Citește și: Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Un plan „de temelie” pentru oricine

Regiunea de apariție: Golful Ise și orașul Nagahama, Japonia

Înălțimea valului: 6m

Pierderi de vieți: în jur de 8000 de persoane.

Sursa foto: Facebook