Foamea e doar în capul tău

Am observat cu toţii că foamea ne poate afecta de multe ori emoţiile dar şi că acea senzaţie de foame nu este întotdeauna o adevărată nevoie de hrană (în scopul hrănirii şi energizării corpului). Conceptul de ”hangry”, care se traduce prin iritabilitatea cauzată de foame şi care a fost introdus doar de curând în Dicţionarul Oxford – este, din păcate, simţit de mulţi pe propria piele. Pornind de la acest aspect, cercetătorii au studiat de curând modul în care foamea se manifestă ca o emoţie şi au constatat, printre altele, că interpretăm imagini şi scenarii ambigue ca fiind negative atunci când ne este foame.

„Scopul cercetării noastre este de a înţelege mai bine mecanismele psihologice ale stărilor emoţionale induse de foame – în cazul de faţă, felul în care devine cineva iritat din cauza foamei”, explică, conform The Independent, Jennifer MacCormack, doctorand la departamentul de psihologie şi neuroştiinţă de la University of North Carolina (Chapel Hill), care a făcut parte dintr-o echipa de cercetători ce au experimentat pe aproximativ 400 de americani.

”Când vă este foame, există doi factori principali care determină dacă sentimentul de foame va contribui la emoţiile negative sau nu: contextul şi conştiinţa de sine”, mai spune acesta motivând că foamea este un răspuns emoţional complicat datorat biologiei, personalităţii şi factorilor de mediu.

Experimentul a constat în prezentarea unei imagini ambigue (o pictogramă chinezeaacă) pe care participanţii au evaluat-o pe o scară de la 1 la 7, cu scopul de a observa ce fel de sentimente le trezeşte (pozitive, neutre, negative). Rezultatul a fost umitor: cu cât subiecţii erau mai înfometaţi, cu atât aceştia erau mai tentaţi să evalueze imaginea ca fiind negativă.
„Ideea este că imaginile negative au oferit un context oamenilor de a-şi interpreta sentimentele de foame, în sensul că pictogramele erau neplăcute”, a spus MacCormack concluzionând că ”există ceva special în situaţii neplăcute care-i face pe oameni să se concentreze mai mult pe senzaţia de foame”.

O astfel de cercetare ne arată aşadar că foamea este o senzaţie care există doar în mintea noastră şi că atâta timp cât suntem atenţi la ceea ce petrece cu noi, la toţi acei stimulii interni şi externi, aceasta nu are cum să ne influenţeze în mod negativ. Faptul de a nu confunda senzaţia de foame cu factori precum stresul sau oboseala, de a ne revizui constant gândurile şi sentimentele ne poate ţine departe de capcana lui ”hangry” şi ne ajută să rămânem noi înşine, iar nu să ne transformăm în nişte fiare, chiar şi atunci când ne este foame.

„Este important să avem grijă de trupurile noastre, să acordăm atenţie semnalelor corporale şi să nu le desconsiderăm pentru că ele nu contează doar pentru sănătatea noastră mentală pe termen lung, ci şi pentru calitatea zilnică a experienţelor noastre psihologice, a relaţiilor sociale şi a performanţei muncii”, mai spune MacCormack.