George Cristhian Gogan și povestea unui rom care demonstrează că inteligența și determinarea în viață le ai chiar dacă aparții unei etnii „inferioare”
Cât de mult îți place viața ta, George?
Suntem extrem de satisfăcut de ceea ce am realizat până în prezent și pot spune că-mi ador viața, sunt un om împlinit și recunoscător pentru ce am, pe toate planurile. Nu sunt un habotnic, dar sunt conștient de faptul că Dumnezeu mi-a fost și îmi este alături.
Ce ai învățat tu despre tine de când ai devenit tată? Te-au schimbat copiii?
Experiența de a fi părinte te schimbă, din rădăcini, iremediabil, te transformă dintr-o persoană „egoistă” care e focusată doar pe propria persoană într-un individ ce distribuie toate resursele către ei, iar tot universul tău gravitează în jurul lor. Învăț zilnic ceva despre mine, dar cel mai greu a fost să înțeleg că timpul „zboară” și nu are răbdare nici măcar cu mine, fetele cresc de la o zi la alta, evoluează, iar eu, devin o proiecție a tatălui meu în raportul relației cu ele.
George Cristhian Gogan:„Pentru mine a fost un avantaj să aparțin comunității rome”
Despre comunitatea în care tu ai trăit, ce îmi poți spune, George? Cum au arătat locurile copilăriei tale?
Hmmmm, e un subiect complex, în care am opinii vehemente și tranșante. Eu am fost mereu privilegiat, însuși faptul că aparțin comunității rome, pentru mine a fost un avantaj, pentru că am reușit să-l transform într-un avantaj din momentul în care am învățat să gestionez așa zisa problemă a originii mele. Am crescut în orașul Bacău într-un cartier de „cetățeni majoritari”, crescut de către bunicii din partea tatălui (în prima parte a vieții mele, părinții mei au emigrat și m-au lăsat în grija bunicilor) o familie destoinică și numeroasă cu valori morale sănătoase ce s-a integrat minunat în comunitatea de la acele vremuri. Poate ai să razi, dar am fost băiat de altar în cadrul Bisericii, chiar îmi doream să devin preot și eram susținut de toate vecinele bunicii, n-a fost să fie 😊). Dar copilăria mea a fost una lipsită de griji și neajunsuri deoarece sunt primul nepot și cel mai mare din familie, fapt ce mi-a conferit multe beneficii de-a lungul vieții, dacă pot spune, am fost râzgâiat….mi se spunea prințișorul.
Despre tine și familia ta ce-mi poți declara? Ce te-au învățat ai tăi să faci în viață?
Cum spuneam și mai devreme, Dumnezeu m-a înzestrat cu cea mai bună și frumoasă familie, am avut și încă mai am toți bunicii în viață, frații ambilor părinți au fost în permanentă prezenți alături de mine, am un frate și o soră mai mică, Denis și Rebeca, pentru care am făcut multe sacrificii. Și de vreo șapte ani, mi-am creat propria „familie” alături de soția mea, Andreea, o femeie extraordinar de blândă și puternică care îmi suportă toate capriciile și spontaneitățile și care mi-a oferit scopul suprem, Ava și Aimee. Conceptul de familie, pentru mine personal, reprezintă cea mai importantă bornă de ghidaj în viață, sparge și depășește orice dimensiune. Am fost binecuvântat cu o familie super unită, pentru care sacrificiul devine un fel de plăcere vinovată. Nu știu dacă m-au învățat ai mei ceva la modul imperativ-imperios, am încercat să preiau tot ce e bun de la mama și tata, iar tatăl meu este primul meu model, un om de o integritate ieșită din comun, rigid și principial, iar mama este o femeie de toată isprava, un munte de voință și energie, pentru care nu există imposibilul sau limitele.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
