Nutrition
Ghidul ştiinţific al alimentelor pentru creier
Când vorbim de stil de viaţă sănătos, vorbim şi de alimente pe care le putem consuma, alimente pentru creier cum le numeşte Lisa Mosconi, unul dintre cei mai importanţi neurologi din lume.
Ramona Raduly
|Reading time: 5 mins
Când vorbim de stil de viaţă sănătos, vorbim şi de alimente pe care le putem consuma, alimente pentru creier cum le numeşte Lisa Mosconi, unul dintre cei mai importanţi neurologi din lume.
Ramona Raduly
|Reading time: 5 mins
Share this article

Alimente pentru creier? Cum vine asta? Ei bine, da. De ani de zile se fac cercetări conduse de cei mai prestigioşi oameni de ştiinţă din lume care încearcă să descopere metodele prin care se poate păstra sănătatea creierului. Altzheimer, de exemplu, este o boală cumplită care nu-i mai loveşte doar pe cei trecuţi de 80 de ani şi ale cărei cauze nu au fost clar stabilite. Încă nu se ştie motivul pentru care se instalează această afecţiune la nivelul creierului, iar când apare la 50 şi ceva de ani, semnele de întrebare sunt cu atât mai multe şi mai greu de descifrat.

Însă, până se va descoperi cauza şi tratamentul potrivit, cercetătorii susţin că un stil de viaţă sănătos poate ajuta la prevenirea bolilor cerebrale.

Iar când vorbim de stil de viaţă sănătos, vorbim şi de alimente pe care le putem consuma, alimente pentru creier cum le numeşte Lisa Mosconi, unul dintre cei mai importanţi neurologi din lume. Ea spune susţine că dieta noastre ne afectează mintea şi felul în care gândim, simţim şi îmbătrânim la nivel cerebral. „Ceea ce creierul are nevoie să mănânce diferă de ceea ce restul corpului are nevoie să consume”. Lisa Mosconi mai spune că preferata creierului este glucoza, un carbohidrat, dar nu orice tip de glucoză este bună. Practica sa pentru în scop ştiinţific a însemnat studierea a extrem de multe cărţi de bucate, gătitul şi studierea jurnalelor medicale în egală măsură.

Care sunt nevoile nutriţionale ale creierului?

Pentru a funcţiona la nivel optim, creierul are nevoie de 45 de nutrienţi care sunt distincţi care moleculele, celulele şi formele ţesuturilor. Creierul îşi produce mare parte din aceşti nutrienţi şi doar acceptă ce are nevoie din dieta noastră.

Dr. Mosconi susţine că indiferent dacă se fabrică la nivel cerebral sau în bucătărie, nutrienţii esenţiali pentru creier se împart în cinci grupe principale: proteine (care se descompun în unităţi mai mici numite amino acizi), carbohidraţi, grăsimi, vitamine şi minerale. Dintre acestea, creierul are nevoie de:

– Un tip special de grăsimi numit acizi graşi polinesaturaţi (precum omega 3 ce se găseşte în somon)

– Amino acizi esenţiale din proteine

– Un tip special de carbohidraţi numit glucoză

– Toate tipurile de vitamine, minerale, în special cele cu efect de antioxidare, precum vitamina A, C, E, seleniu, fier, cupru şi zinc.

De reţinut este că în timp ce organismul are nevoie de mulţi nutrienţi pentru a funcţiona la capacitate maximă, doar cei de mai sus sunt cei care vor trece bariera cerebrală.

Care sunt cele mai bune grăsimi pentru creier şi care sunt cele mai bune surse?

Multă lume consideră că a consuma grăsimi, este benefic pentru creier. Argumentul este că din moment ce creierul este alcătuit din grăsimi, a consuma grăsimi este bine pentru el. Dintr-o perspectivă ştiinţifică şi clinică, această afirmaţie este problematică din două motive:

În primul rând nu toate grăsimile sunt la fel. De exemplu, unele alimente procesate conţin grăsimi, însă acestea nu sunt bune pentru creier.

În al doilea rând şi cel mai important, deşi creierul uman conţine grăsimi, majoritatea grăsimilor din creier nu provin din alimentaţie.

Iată ce trebuie să reţinem privitor la grăsimi:

– Spre deosebire de orice alt organ din corp, creierul nu poate arde grăsimile pentru a le transforma în energie.

– Creierul nu are nevoie de colesterol din dietă. Creierul îşi fabrică singur colesterolul atunci când suntem bebeluşi şi când creierul se dezvoltă. După aceea, colesterolul din creier este distribuit către alte organe.

– Singurul tip de grăsimi de care creierul are nevoie este grăsimea polinesaturată ce se găseşte în peşte, fructe de mare, unele nuci şi seminţe. Dintre acestea, cele mai importante sunt omega 3 şi omega 6.

Acizi graşi omega 3 şi omega 6 nu trebuiesc consumaţi disproporţional, raţia fiind de 1 la 2.

Omega 6 se găseşte în uleiurile vegetale precum uleiul de rapiţă, porumb, alune, în seminţele de floarea soarelui, dar şi în grăsimile animale precum cea de pui sau în bacon. Raţia de omega 6 trebuie redusă semnificativ pentru majoritatea oamenilor, în timp ce aceea de omega 3 trebuie crescută.

Omega 3 provine în special din surse marine inclusiv peşte, somon, macrou, sardine sau cod. Se mai găseşte în seminţe de în, nuci, seminţe de chia şi germeni de grâu.

Studiile au demonstrat că acele persoane a căror dietă conţine mai puţin de 4 grame de omega 3 pe zi, au şanse mari de a dezvolta afecţiuni ale creierului, inclusiv Altzheimer.

De ce creierul are nevoie de atât de multă glucoză?

Creierul foloseşte mai multă energie decât oricare al organ din corpul uman, peste 20% din procentul total al arderilor organismului. Iar când are nevoie de energie, se bazează pe un zahar simplu numit glucoză

Există surse excelente de glucoză care nu înseamnă zahăr, iar acestea pot fi ceapa sau napii.

Mierea şi siropul de arţar reprezintă surse naturale, la fel şi fructele precum kiwi, strugurii, stafidele sau curmalele.

Ce plante sau suplimente sunt benefice pentru creier?

–          Turmericul

–          Ginsencul

–          Ginko biloba

–          Vitaminele din grupul B-urilor, în special vitamina B6, B12 şi acidul folic.

–          Vitaminele cu proprietăţi antioxidante (A,C şi E).

Topul celor mai bune alimente pentru creier

1.       Caviar

2.       Legumele cu frunze verde închis precum spanacul, kale, mangold, rucola)

3.       Fructele de pădure

4.       Uleiul de măsline extra virgin şi seminţele de in

5.       Alimentele bogate în fibre şi glucoză precum mierea crudă, siropul de arţar, fructele de pădure, kiwi, napii, cerealele integrale, cartofii dulci.

Bonus: cacao. Ciocolata cu conţinut de 80% de cacao conţine un antioxidant puternic ce susţine procesul de anti îmbătrânire celulară şi reduce riscul de boli cardiovasculare.

Nutrition
Share this article