„Într-o armată, camarazii sunt foarte buni prieteni, colaborează împreună spre un obiectiv comun” - Mihaela Tutunaru, project manager al Armatei Selectării Atente a Plasticului - LIFE.ro
Mergi la conținut
Rubrică susținută de

Mihaela Tutunaru este coordonatorul Armatei Selectării Atente a Plasticului, proiect inițiat de Fundația The Institute, împreună cu Lidl România, și un facilitator al mesajelor legate de mediu către comunități de elevi din toată țara.

Într-un dialog care s-a concentrat pe declinările sustenabilității în educație, Mihaela Tutunaru vine cu mai multe explicații legate de activismul pe care îl propune în materie de colectare și reciclare a plasticului.

Ascultă discuția în podcastul LIFE.ro de pe Spotify:

ASAP sau Armata Selectării Atente a Plasticului, un nume al unei organizații educaționale de mediu. Dincolo de metafora activistă, armata, care este misiunea voastră? Ce te-a adus pe tine alături de organizație?

Mihaela Tutunaru: În primul rând, ASAP este un proiect care are acțiune, este un proiect dinamic, este un proiect în care toată echipa implicată crede. Și nu numai în proiect, ci și în acțiuni, în obiective, iar asta cred că este cel mai important . În al doilea rând, Armata Selectării Atente a Plasticului este un nume care își dorește să instige la luptă, la revoltă, la nou, la a te informa și a te interesa despre acest subiect care este plasticul, care este și în nume, de a te interesa și de a lua atitudine în această problemă. Apoi să-ți cauți o armată, să-ți cauți colegi și prieteni care să contribuie alături de tine la această cauză.

Ne mai uităm la cauză și ne întrebăm: e nevoie de o luptă sau e nevoie de educație și de asumare într-un alt fel de registru de comportament?

Mihaela Tutunaru: Cred că este nevoie în primul rând de colaborare, de înțelegere și informare. Odată ce înțelegi subiectul și te informezi asupra lui, poți să-ți cauți prieteni, colaboratori, o comunitate cu care să poți să faci o schimbare. Despre asta este vorba și cumva, acest cuvânt, ”armată”, din numele proiectului nostru, are mai mult conotația că într-o armată, camarazii sunt foarte buni prieteni, colaborează împreună spre un obiectiv comun.  Asta căutăm și noi în educarea și conștientizarea problemei plasticului.

Mergi frecvent printre tineri cu aceste proiecte. Ce îi mână pe ei în luptă? Ce îi motivează? Ce îi activează? Ce părere au ei despre aceste probleme care deocamdată nu sunt ale lor…

Mihaela Tutunaru: Feedback-ul venit din partea adolescenților și tinerilor, care sunt și target-ul programului ASAP, este unul foarte viu și foarte prezent. Tinerii sunt foarte conștienți de problemele și de nevoile lor și spun asta din feedback-ul primit anul trecut, când am început pilotul programului cu ambasadorii ASAP. Am făcut în vară un call pe rețelele noastre de socializare, în care tinerii de clasa a 11-a și a 10-a puteau să se înscrie pentru rolul de ambasador ASAP în școala lor și pe parcursul anului școlar să dezvoltăm împreună activități de conștientizare cu privire la această problemă. Am strâns un număr mare de aplicanți și din aceștia am finalizat o colaborare de voluntariat cu 25 de tineri și cumva ne-am structurat fiecare misiune pe care ei au făcut-o în cadrul acestui program și pe acest interval de timp pornind de la nevoile lor. Ei au spus că nu înțeleg acest program de educare pe plastic dacă nu au pubele în clase. Este un exemplu.

Atunci am zis haideți să vedem cum rezolvăm această problemă fără să arătăm problema, ci să identificăm soluția. Și, împreună cu Alexe Popescu, care este cadru didactic la UNArte, la catedra de design, și studenții lui, am făcut un prototip de trei tipuri de pubele pentru clase, din materiale reciclabile sau refolosite – deci strict din plastic sau tetrapack, pe care ei, pe baza unor ghidaje fie prin forma unor ilustrate, fie video, și le puteau confecționa singuri. Le-am trimis tot ce era nevoie la nivel de materie primă plus materialele video, astfel încât să-și poată face singuri aceste pubele și să depășească această barieră în procesul de educare. Nu a fost ușor, mai ales să cooptezi alți elevi, colegi sau prieteni interesați de subiect alături de tine, care să facă în mod concret acțiunea împreună cu tine. Poate necesită mai multă amânare sau mai mult timp alocat până iese rezultatul la fel ca în poză, dar a fost o acțiune care și-a atins, cred eu, două obiective majore: în primul rând, și-au dat seama că se pot găsi și soluții la aceste probleme și pot fi oarecum autonomi și, în al doilea rând, s-au reconectat, pentru că eu cred că e foarte mare nevoie de reconectare, de aceste acțiuni pe care să le facă împreună, dar cumva în afara ecranelor și a tehnologiei. Și mai am exemple: am mai avut o misiune: s-a numit Trash Hunt, în care, cu ajutorul unor go pro-uri pe care le-am conectat la fiecare participant, au alergat prin unitatea de învățământ și au căutat deșeuri reciclabile și astfel au învățat într-un mod foarte activ și personal care sunt deșeurile reciclabile și fiecare deșeu unde se poate colecta în mod corect, în ce recipient, la ce categorie și ce culoare îi corespunde. A fost o activitate extrem de distractivă. A fost feedback-ul cel mai pozitiv primit în urma celor trei misiuni derulate până acum.

Și am mai avut o misiune pe care am făcut-o cu ei împreună cu Alex Zamfir, creatorul The funny brand, am făcut jocul ”Adevăr sau reciclare”, prin care tinerii se jucau acest board game și învățau noțiuni valoroase despre colectarea separată a deșeurilor reciclabile și reciclare. Și dacă erau puțin mai necunoscători sau novice în domeniu, aveau parte și de provocări pe măsură.

E interesant cum văd ei lucrurile. Care e feedback-ul lor general legat de cauză?

Mihaela Tutunaru: Feedback-ul lor este foarte serios, direct și asumat. Acestea ar fi principalele atribute după feedback-ul primit de la ei și ceea ce ne place este că sunt foarte motivați să facă lucruri, să fie implicați, să facă să se întâmple lucruri. Ei au încredere în această misiune și în puterea lor de a schimba lucrurile, de a adopta comportamente și în impactul pe care îl au făcând aceste acțiuni. Ceea ce este molipsitor, sperăm noi.

Care este impactul pe care l-a adus parteneriatul cu Lidl Romania în proiectul vostru?

Mihaela Tutunaru: În primul rând a făcut posibil proiectul și este o inițiativă de care noi suntem tare mândri. Este un program care se întâmplă în fiecare zi, în orașele partenere, ceea ce nouă ni se pare extrem de valoros. În al doilea rând, ceea ce ne bucură la acest parteneriat este că prin acest program pe care Lidl România îl are cu Reset Plastic este că valorile noastre pe care ne construim proiectul și valorile lor sunt asemenea, și asta ne mână în continuarea parteneriatului și în construirea acestui program de schimbare sistemică ASAP, gândit pe minimum 5 ani.

Suntem într-un context editorial în care sustenabilitatea pare un termen destul de abstract și încercăm să vedem cum se aplică el în diverse programe și cu diverse tipuri de oameni. Din punctul tău de vedere și al oamenilor cu care lucrezi, ce înseamnă sustenabilitatea și cum răspunde proiectul ASAP la acest concept?

Mihaela Tutunaru: Din punctul nostru de vedere, este foarte importantă continuitatea și asumarea unui lucru care să dureze, să continue, nu doar să-l facem acum și să culegem rezultatele. Nu funcționează așa. De aceea am construit un program care să se desfășoare pe tot parcursul unui an școlar și nu numai. În al doilea rând și echilibrul este un termen la fel de sustenabil pentru că dozarea cu măsură a activităților, a eforturilor, investițiilor și a rezultatelor asigură ziua de mâine și continuitatea acestora.

Dacă ar fi să punem lumină pe cele mai importante 3 proiecte derulate în această perioadă, care ar fi ele, în opinia ta?

Mihaela Tutunaru: Cel cu ambasadorii ASAP. A fost un proiect pilot al anului 2022-2023 și am învățat noi ca echipă foarte multe și ne-am dovedit misiunea proiectului, pentru că misiunea ASAP este să educăm tinerii pentru ca ei, la rândul lor, să poată să educe comunitatea din care fac parte, la nivel de familie, profesori și așa mai departe, și noi am primit feedback de la ei și ne-am educat – deci este un test trecut. Ne dorim să-l continuăm și anul următor

Hai să facem o paranteză și să vedem ce ați învățat voi din feedback-ul lor?

Mihaela Tutunaru: În primul rând am învățat să fim mai încrezători, mai drepți în fața cauzei. Am învățat ce înseamnă să fii exigent și extrem de silitor, ce înseamnă să fii foarte serios. Noi, în mediul în care lucrăm, câteodată sunt lucruri care primează, altele sunt pe locul doi. În activitatea cu Ambasadorii, totul este în pole position, totul este pe locul întâi și este o presiune căreia a trebuit să-i facem față. Într-un fel ne-a motivat și pe noi, ne-a dat energie și curaj. Un alt lucru pe care l-am învățat și l-am înțeles este că încă există o comunitate a tinerilor, care este strâns legată și au valori frumoase. Nouă ne-a dat speranță. Sincer.

Ne place acest proiect. Următorul pe lista ta?

Mihaela Tutnaru: Următorul pe care l-aș  pune ca un proiect de succes ar fi activarea pe care am făcut-o anul trecut la Electric Castle cu ASAP. Am dezvoltat o serie de acțiuni educative, dar antrenante, pe tema plasticului și a colectării separate și credem că e important ca noțiunile acestea mai încordate sau mai lipsite de substanță să fie tratate și într-o manieră mai ludică, pentru că atunci poate ți le însușești mai ușor, simți un fel de empatie și rezonezi un pic mai bine la noțiuni.

Și al treilea?

Mihaela Tutunaru: Este cel dezvoltat cu Organizația Mai Mult Verde. Pentru noi a fost valoros acest parteneriat pentru că suntem pe două zone total diferite de acțiune: ei fac partea aceasta de ecologizări foarte bine, iar noi am combinat partea de refolosire a materialelor și partea creativă. A fost un proiect de succes. Chiar a fost premiat la CSR, la categoria Mediu, și suntem foarte mândri de asta.

Citește și: „În bucătăria veche, românească, nu exista risipă. Totul se valorifica, se transforma într-un alt preparat. În plus, în gospodărie erau porci, păsări, iar orice resturi erau consumate de aceștia”

Ce pregătește ASAP mai departe. La ce ne așteptăm în următorii ani în școli?

Mihaela Tutunaru: În momentul de față, ASAP se uită la comunitatea din toată unitatea de învățământ, la toată comunitatea din școală – elevii sunt target-ul nostru principal și ne dorim să facem un proiect cu ambasadori, cel puțin la înălțimea celui din programul pilot – și în ceea ce privește comunitatea personalului administrativ și a profesorilor ne dorim să continuăm cu sesiunile de instruire pe termenii și pe aspectele legislative pe colectarea separată a deșeurilor care sunt importanți și împreună cu partenerii noștri de la Asociația Ecoteca dezvoltăm un studiu, o cercetare prin care dorim să cartografiem care sunt nevoile unităților de învățământ la nivel de infrastructură de colectare separată și, prin identificarea acestor nevoi să scoatem niște instrumente de lucru simple și practice prin care să poată funcționa dialogul între administrația locală și salubritate. Rolul nostru în acest proiect este de facilitator în toate privințele sale, atât pe zona de educare – încercăm să facilităm cum ajunge o informație la publicul tânăr pe înțelesul lor, iar pe zona de comunitate administrativă încercăm să facilităm partea legislativă, astfel încât fiecare să poată să își facă cât mai ușor, practic și simplu ce are de făcut și să respectăm normele legale în vigoare și să funcționeze, până la urmă, acest sistem de colectare separată.

Dacă ar fi să pui într-un mesaj foarte scurt ce crezi tu ca om al ASAP despre sustenabilitate, ce mi-ai zice?

Mihaela Tutunaru: Pentru cei tineri mi-a plăcut foarte tare sloganul ”Dă block plasticului!”. Este ceva din limbajul folosit de ei și cred că este ceva ce se poate perpetua cu ușurință. Și de asemenea pentru comunitatea ”lucrativă” – ”Colectăm separat împreună” este un slogan potrivit. Astfel lucrurile trebuie făcute în colaborare, împreună.

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora