Lifestyle, un concept care a evoluat pe măsura dorinţelor noastre
Vorbim astăzi despre „lifestyle” aproape în orice domeniu. De la starea generală a unei populaţii sau a unei familii, până la cazuri particulare aplicate în business, sănătate sau travel. Dar ce reprezintă, de fapt, noţiunea de „lifestyle”? Cum ne-am raportat, noi, oamenii, la ideea de „stil de viaţă”? Şi cum au evoluat pretenţiile noastre de-a lungul anilor?
Dacă privim concret la definiţia din dicţionar, „lifestyle” înseamnă, pe scurt, felul în care noi (individ sau grup) alegem să trăim. Dar lifestyle-ul are atât de multe aspecte şi şi-a ramificat domeniile în care îşi face simţită prezenţa, încât cu greu am putea da o definiţie exhaustivă.
Astăzi, medicul ne spune că avem (sau nu) un stil de viaţă sănătos, iar companiile încearcă să satisfacă toate dorinţele şi nevoile clienţilor, urmărind constant trendurile de lifestyle. Agenţiile de turism şi-au schimbat planul şi se orientează către a oferi „experienţe” şi nu „destinaţii”, căci – nu-i aşa? -, cam asta spune stilul de viaţă pe care îl aleg azi turiştii.
Exemplele ar putea continua la nesfârşit, însă nu ne-am propus să bifăm întreaga listă de contexte în care folosim noţiunea de „stil de viaţă”. Mai interesant ar fi să urmărim evoluţia acestui concept de-a lungul anilor, o evoluţie uimitoare care stârneşte – inevitabil – întrebarea „oare unde se va ajunge?”.
Fără să pretindem a fi experţi în istoria noţiunii de lifestyle, putem încerca o privire înapoi, nu mai departe de mijlocul secolului 20. Evoluţia stilului de viaţă a fost una foarte rapidă, dar firească, având în vedere viteza cu care au evoluat politicile, tehnologiile, industria, ştiinţele…
Mentalitatea oamenilor s-a schimbat, şi ea, odată cu aceste evoluţii. Am putea, chiar, să împărţim cumva epocile în „trebuie să…” şi „îmi place să…”.
Care erau dorinţele cele mai mari în materie de stil de viaţă prin anii ’60, de exemplu? Trebuia să ai o casă, iar bărbatul să îşi întreţină familia. Copiii trebuiau să meargă la şcoală, iar mama să se ocupe îndeaproape de educaţia lor. Trebuia să păstrezi „normele” sociale (excepţie făcând epoca „hippie”, desigur) şi să te ridici la standardele de atunci ale noţiunii de „lifestyle”. Iar stilul de viaţă al unei familii era concentric, axat pe nevoile individului (sau ale întregii familii) şi ale mini-grupului din care făcea parte.
Astăzi „trebuie” este un cuvânt uşor perimat. Cât despre cercul concentric al aşteptărilor în materie de stil de viaţă, aproape că nici nu mai poate fi vorba. Să fim serioşi, trăim în epoca în care cuvântul de bază e „share”, fie că vorbim despre fotografii şi impresii împărtăşite pe wall-ul din social media, fie că vorbim despre bloggeri – care nu fac altceva decât să împărtăşească, în scris, experienţe, sau că vorbim despre produse şi servicii care, până acum câţiva ani, nici nu ni le puteam închipui ca putând fi împărtăşite. Este epoca în care oamenii apelează la ideea de „carpool” când merg la serviciu şi n-au nicio problemă să împartă aceeaşi maşină. Iar Uber şi Airbnb ne-au schimbat felul de a gândi, felul în care ne raportăm la casa şi maşina personală. Sunt doar două dintre exemplele care ne-au schimbat, categoric, percepţia despre ceea ce părinţii şi bunicii noştri numeau „proprietate personală”.
Suntem foarte mobili, suntem foarte conectaţi (chiar dacă nu ne cunoaştem unii cu alţii), iar deschiderea către idei şi experienţe noi face parte din stilul nostru de viaţă. Oamenii viitorului, privind înapoi către noi, ar putea spune că suntem generaţia care a descoperit experienţele şi libertatea. Nu mai suntem ancoraţi în chingile verbului „a avea” şi, cum spuneam, „sharing” este cheia în zilele noastre – oricât de trăsnită ni s-ar fi părut acum 10 ani ideea să facem schimb de case pe durata vacanţei cu cineva din Malta sau din Statele Unite.
Faptul că suntem atât de avizi de experienţe noi ne-a schimbat complet stilul de viaţă. Totul trebuie să se întâmple cât se poate de rapid, fără să ne creeze nici un disconfort. Şi, dacă s-ar putea, tehnologiile, serviciile, ideile – totul în jurul nostru – să ne fie la îndemână, la un click distanţă, ca un serviciu de concierge personalizat.
Nu-i aşa că v-ar plăcea ca într-o zi în care aveţi multe întâlniri în oraş să nu fie nevoie să staţi cu grija parcării (care ştim cât de time consuming poate fi!)? Sau poate aveţi atâtea telefoane de dat, deplasându-vă de la o întâlnire la alta, încât aţi prefera să aveţi şi un şofer care să fă scape de grija condusului. Şi pentru asta există deja soluţii! DriveNow este un parteneriat între BMW Group şi Sixt SE, bazat pe ideea de car-sharing. Serviciul oferă automobile premium ale mărcilor BMW şi MINI pentru a fi închiriate în oraşele europene pe principiul free-floating. Automobilele pot fi rezervate, închiriate şi returnate oriunde în cadrul unei arii definite a oraşului. Peste o jumătate de milion de clienţi înregistraţi pot localiza şi rezerva automobile prin intermediul aplicaţiei şi a site-ului DriveNow şi pot utiliza serviciul în numeroase oraşe europene ca München, Berlin, Düsseldorf, Köln, Hamburg, Viena, Londra, Copenhaga sau Stockholm. Sunt peste 4.000 de automobile disponibile în sistemul free-floating, iar 20% dintre acestea sunt modele electrice BMW i3.
S-au făcut deja studii pe această idee şi trebuie să ştiţi că un automobil DriveNow este înlocuitorul a cel puţin trei automobile proprietate personală. Nu trebuie să fim specialişti să ne dăm seama cât de mult înseamnă asta pentru decongestionarea traficului din zonele urbane.
Există şi în Seattle (SUA) acest sistem de car-sharing. Poartă numele ReachNow şi se bazează pe ideea de mobilitate „on demand”. Pe lângă rezervarea şi închirierea maşinii din flotă la momentul şi locul dorit, clientul are posibilitatea să apeleze şi la serviciul „chauffeur”. Nu-i aşa că orice drum în oraş devine o călătorie relaxată?
Dacă vrem să privim spre viitor şi să vedem cât de mult va evolua ideea de lifestyle, poate ar fi de ajuns să ne facem o listă de dorinţe. Şi n-ar trebui să ne fie teamă că sunt nerealiste!
S-ar putea ca dorinţele noastre să se îndeplinească – în viitor – cu viteza gândului. Şi dacă tot vorbim despre viteză, în ritmul în care lucrurile evoluează în jurul nostru, e foarte greu să prezicem care vor fi caracteristicile noţiunii de lifestyle în următoarele decenii. Însă suntem aproape convinşi că va avea legătură cu „depăşirea barierelor”.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
