Mihai Săraru și Robert Tudor, creierele din spatele Lanceria, platforma cripto de de peste 1 milion de dolari

Mihai Săraru și Robert Tudor sunt oamenii cheie din Lanceria, platforma online care folosește tehnologia cripto pentru a ușura munca freelancerilor din întreaga lume.

Lanceria este un business creat de Mihai Săraru și dezvoltat împreună cu Robert Tudor și cu alți contributori, care a atras atenția investitorilor străini și un suport de 1,2 milioane de dolari.

Cum este să te vezi milionar la mai puțin de 40 de ani aflăm în câteva minute de lectură.

Mihai, când ai realizat că este o oportunitate pentru tine și business-ul tău să tratezi subiectul cripto? Și de ce?

Mihai Săraru: În 2018 am început și eu să intru în zona de cripto, iar tehnologia blockchain mi s-a părut una foarte interesantă. În acele vremuri lucram la o agenție de marketing și web design din Timișoara, la Smart BS, unde am învățat foarte multe lucruri. Cam în aceeași perioadă am început să lucrez și freelance. Aveam clienți, adică restaurante sau baruri, cu care convenisem o serie de servicii de content în social media și, când a venit momentul să îmi creez un cont pe platformele de freelancing tradițional, am constatat că este greu spre imposibil să obții un loc, mai ales dacă ești nou și nu ai un portofoliu foarte bine construit. Nu mai zic nimic despre comisioanele foarte mari.

Nu cred că știe cineva cât de mult se extrage dintr-o tranzacție prin aceste comisioane. Pe de o parte 10% din fiecare tranzacție, dar și un alt comision din fiecare bonus pe care angajatorul ți-l oferă.

Atunci am început să analizez tot ce se întâmplă pe piața de cripto, dar și pe cea de freelancing și chiar într-o zi, când nu aveam foarte multă treabă, m-am gândit la un proiect propriu: o platformă de freelancing, care să acopere și partea de cripto.

Așa s-a născut Lanceria.

Hai să explicăm un pic conceptele. Auzim mult vorbindu-se despre criptomonedă, dar nu ne este încă foarte clar cum putem plăti la magazinul din colț cu moneda virtuală. Cum integrezi tu acest concept în business și în viața de fiecare zi?

Mihai Săraru: Pentru mine e simplu de spus: nu trece o zi fără să studiez, să lucrez în criptomonedă, să descopăr partea de blockchain fiindcă este sigur, iar fiecare tranzacție realizată se face aproape instantaneu. Viziunea mea este că în cel puțin doi ani din această zi începând, fiecare corporație va folosi această tehnologie. Elon Musk deja acceptă tranzacții prin bitcoin, promovează și moneda lui preferată, doge.

Sunt foarte multe beneficii asociate monedei cripto.

De pildă, dacă eu vreau să o ajut pe mama cu bani, iar ea are nevoie astăzi de ei, pot să fac tranzacția în această secundă, iar în două-trei minute banii sunt în portofelul ei. Totul cu niște comisioane foarte mici.

Iar mama ta poate apoi să plătească niște cumpărături la magazinul din colț?

Mihai Săraru: Mama poate să îi schimbe în stablecoin, iar din asta în euro și toată procedura durează 3 minute.

De ce ții să reformezi această zonă?

Mihai Săraru: Fiindcă iubesc tehnologia, iar zona de blockchain îmi dă o siguranță pe care nu o pot obține altfel.

Când am avut nevoie de serviciile unor freelanceri am mai apelat la câțiva din India, de pildă, și nu aveam alternative pentru a face plăți. Cum ziceam mai devreme platformele consacrate practică niște comisioane foarte mari, iar ei nu voiau să folosim aceste instrumente. Așa am realizat că prin blockchain era mult mai simplu pentru mine și pentru ei să fac plățile. Și mult mai util, în sensul că nu mai așteptau o săptămână sau mai mult până primeau banii.

Cum a început la tine această pasiune?

Mihai Săraru: Aș zice că am și un unchi pasionat de calculatoare, iar eu de mic am fost atras de tehnologie. Am învățat singur programarea de blueprint în Unreal Engine. Acolo am început să fac primele mele prototipuri de jocuri.

Cât de complicat este să înveți de unul singur?

Mihai Săraru: Mi se pare mult mai ușor decât la școală. Acolo ești limitat, în vreme ce la tine acasă te reglezi singur, nu te limitează nimeni.

Singura limită pe care o ai este propria ta creativitate.

Trecerea de la acest moment de autodidact la cel de antreprenor necesită curaj și determinare. De ce ai făcut acest pas?

Mihai Săraru: Cred că de mic mi-am dorit să ajung cineva în viață și să îmi ajut familia.

Deși, ca în orice familie, și la noi au existat foarte multe certuri, visul meu era să îi ajut cum pot mai bine și să am parte de toată libertatea financiară.

Freelancing-ul este libertate financiară, iar când ai asta, poți petrece timp cu cei dragi ție. Iar pentru mine asta este cel mai important.

De ce ți se pare că libertatea financiară vine mai degrabă dintr-un proiect antreprenorial decât dintr-un job?

Mihai Săraru: Sincer? Fiindcă din momentul în care devii antreprenor lucrezi la ce-ți place ție. Iar din acel moment vine și libertatea financiară.

Ți-ai lămurit obiectivele, ce urmează să faci tu în următorii 5 ani, de pildă, cu Lanceria?

Mihai Săraru: Acum suntem în proces de finalizare a platformei de freelancing, apoi vom începe să lucrăm la platforma de marketplace și să creăm un joc.

Sigur că va veni o perioadă foarte grea, cu foarte multe provocări, cu toate astea însă mă gândesc să mai încep un proiect personal, dincolo de Lanceria, unul de jocuri.

Ce te-a convins pe tine să intri în proiectul Lanceria?

Robert Tudor: Mie-mi plac foarte mult vibe-ul pozitiv, persoanele de calitate și proiectele în care văd foarte repede un potențial.

După prima discuție avută cu Mihai, CEO-ul companiei, mi-am zis atât: „Eu trebuie să fiu aici!”. Mi-au plăcut din prima viziunea și pasiunea cu care vorbea despre acest vis al lui și faptul că nu a fost deloc egoist și a spus: „Eu vreau să duc acest proiect la bun sfârșit și pentru asta am nevoie de oameni, înainte de toate!”

Fiind pasionat de criptomonedă și de proiectele cu potențial mare decizia mea a venit de la sine. Dar întâi de toate, el m-a convins, cu pasiunea și viziunea lui.

Pasiunea ta pentru criptomonedă de unde venea?

Robert Tudor: Pasiunea mea pentru cripto a apărut în momentul în care am realizat că tata avea dreptate când spunea: „Măi, băiatule, ție nu-ți place munca și vrei să faci bani repede!”. Într-adevăr, mie nu-mi place munca. Se pot câștiga foarte mulți bani dacă urmezi niște reguli, dacă înțelegi ce alții speculează și care este tehnologia din spatele unui proiect, poți crea un val și să te menții acolo.

Pare straniu să spui că nu-ți place munca, mai ales că spuneai la un moment dat că ai 27 de ore legate în care nu ai dormit o clipă. Nu?

Robert Tudor: Da, dar tata înțelege prin muncă, din păcate, altceva. El a lucrat mai bine de 20 de ani în armată și vede munca altfel.

Eu văd altfel munca. Și foarte multe ore din zi doar stau și gândesc. Iar asta este, pentru mine, muncă.

Când inițial am început să studiez un proiect cripto, nu înțelegeam nimic, și mi-am propus să învăț, să înțeleg cât mai multe lucruri din el și dorința a fost atât de mare încât nu m-am oprit, nici măcar când am pierdut primul „tren” mare din viața mea, adică Elron, deși l-am recomandat unor prieteni care au investit bani atunci, iar acum s-au îmbogățit.

Într-o noapte, când n-am putut dormi, mi-am zis: „dacă tot pierd trenuri, mai bine îmi construiesc propria gară.”

La câteva zile m-a căutat Mihai, de la Lanceria.

M-ai făcut curioasă cu această filozofie a ta despre muncă. Realizez că multă vreme noi am trăit cu convingerea că munca dacă nu este istovitoare nu e serioasă. Or, tu spui senin că nu dormi 27 de ore legat și tot îți place. Cum așa?

Robert Tudor: Munca este ceva greu, dar ce fac eu și-mi face plăcere nu o văd ca pe o muncă, ci ca pe o activitate. Nu e nimic greu aici.

Una dintre primele întrebări care mă preocupă este asta: „care e rolul tău pe acest Pământ? Care este scopul tău aici? Ce faci?”

Eu îmi știu scopul aici.

Care este?

Robert Tudor: L-am aflat în copilărie, cred. Scopul meu este de a-mi găsi fericirea și de a-i face și pe alții fericiți.

E un gând mare pentru un copil. Cum l-ai descoperit?

Robert Tudor: Așa este, doar că, să spunem, am fost un alt fel de copil. La 4 ani eram intrigat că oamenii nu înțelegeau arta pe care eu o făceam.

 La 11 ani am trăit un moment care a funcționat ca un declic. Eram în cartier la mine, unul ca oricare din București, și am asistat la o întâmplare care m-a tulburat. Nu eram singur, ci cu un prieten de-ai mei, Cristi, și am văzut cum un băiat s-a întors acasă cu o pâine în mănă, i-a întins-o tatălui lui și i-a spus: „Uite, astăzi avem ce mânca!”. Noi am văzut și am auzit tot și-mi amintesc că m-am întors către prietenul meu și i-am spus la rându-mi: ”Cristi, care e scopul meu pe lumea asta?”

De-atunci am început să fac bani. Chiar de la 11 ani.

Administram servere de Counter Strike și eram atât de pasionat de asta încât am dus un server de counter pe locul întâi în România și pe locul trei mondial.

Explică-mi un pic cum!

Robert Tudor: Organizam concursuri și aveam echipe de admini, oameni cu o putere diferită, mai mare pe server, de pildă pot elimina alți membri care strică jocul. Eu, la 11 ani, mi-am construit o echipă de copii, ca și mine, de 11-15 ani, cu care făceam ședințe săptămânale și îi organizam în așa fel încât în fiecare oră să existe minimum doi admini.

Atmosfera era atât de bună, încât am urcat loc după loc până am ajuns primii din România și nu-mi venea să cred. A fost „construcția” mea de la zero, fiindcă îmi place să construiesc, de fapt.

Așa am câștigat primii bani. Adică vindeam VIP-uri, adică unelte, arme din joc, și le transformam în credit de telefon, pe care apoi îl transformam în bani adevărați.

Ce a spus tatăl tău atunci?

Robert Tudor: Nu i-am spus, nu cred că ar fi înțeles.

Îmi doresc ca anul acesta să reușesc să îi plătesc ultimii ani pe care îi mai are la serviciu, Vreau să reușesc să-i cumpăr niște timp pentru el. A muncit foarte mult și nu are nicio vină pentru faptul că a crescut în alt fel de mentalitate.

Dacă tu ai avut acest fler antreprenorial la 11 ani de ce nu ai încercat să faci ceva doar al tău?

Robert Tudor: Am încercat în foarte multe feluri.

Am cunoscut acum câțiva ani o persoană foarte inteligentă, Andrei Ursache, antreprenor în serie. Eram atât de neștiutor atunci, încât l-am întrebat dacă antreprenor înseamnă antrenor de antrenori. (râde)

El a început să râdă și mi-a zis că mă vrea în echipă. „Ai potențial!”, a adăugat. Am început să lucrez cu el pentru 500 de lei lunar. Nici nu ai idee cât de mult am câștigat lucrând atunci cu el!

Ce ai câștigat?

Robert Tudor: Am câștigat o altă pereche de ochi cu care să văd afacerile din alt unghi, să știu să negociez, să cunosc oamenii, să înțeleg ce înseamnă un mindset sănătos, să înțeleg diferența dintre muncă și activitate, să înțeleg ce înseamnă a construi ceva trainic. Am înțeles ce înseamnă diferența dintre a trăi și a supraviețui.

După o vreme am și deschis un business amândoi, era vorba despre un magazin online de portofele din piele dar pentru că nu eram pregătit pentru tot volumul de muncă și energie, pentru acel business, în scurt timp l-am închis.

Ce alt business ai încercat?

Robert Tudor: Am rămas un tip destul de artistic. Până atunci scrisesem mai bine de 100 de poezii, acum am depășit 400 și aș zice că am primit oferta de publicare de la un cunoscut lanț de librării, dar voi mai aștepta până să iau o decizie.

De unde îți vine inspirația?

Robert Tudor: Am să-ți spun că am fost omul care o vreme a detestat multe dintre manifestările artistice, până când am descoperit o fată, iar ea m-a provocat să văd lucrurile altfel. Am descoperit împreună cum să ascultăm o piesă, cum să citim o poezie, la ce să mă uit cu atenție.

Iar dacă mă gândesc bine, scrisul a fost o modalitate prin care făceam ca ea să fie mândră de mine.

A fost un moment interesant când am primit o veste, iar în clipa aceea nu am știut să gestionez ce am simțit. Dar acel sentiment a fost cel mai puternic sentiment pe care l-am avut vreodată. Atunci am luat ceva de scris și am început să pun pe hârtie ce simțeam și puteam exprima în cuvinte.

De acolo a plecat totul.

Care este legătura dintre business și poezie?

Robert Tudor: Niciuna.

Dar tu unde te simți tu însuți?
Robert Tudor: În amândouă, în egală măsură.

Când ai realizat că alegerile tale de business un sunt profitabile ai abandonat ideea de antreprenoriat și ai început colaborarea cu Mihai?

Robert Tudor: Din punctul din care văd eu lucrurile, ele nu se exclud. Acum suntem două persoane, Mihai și cu mine, cu putere de decizie în acest proiect, de succes, deja. Este un proiect care a trecut printr-o rundă de finanțare, unde a atras peste 1.200.000 de dolari.

Tu te simți antreprenor acum, nu?

Robert Tudor: Da, acum sunt un antreprenor. Abia acum.

Ce te-a adus aici?

Robert Tudor: Dorința de a învăța și de a experimenta. Și de a risca. Îmi place să risc.

Ce ai învățat în acest proiect?

Robert Tudor: Lucrul în echipă, pragmatismul și să gestionez foarte la rece situațiile limită.

Eu am intrat în Lanceria la o săptămână sau două de la debutul proiectului, deci aș zice că sunt de la început. Iar de când l-am cunoscut pe Mihai am sentimentul că suntem două piese de puzzle care se potrivesc perfect. Acum, când suntem la o negociere, este suficient să mă uit câteva secunde la el și să-mi dau seama ce gândește și ce vrea, dacă e cazul să plusez sau nu. Atât de bine ne completăm.

Pe de altă parte suntem cunoscuți, lumea ne caută, creștem, dar nu avem timp să ne bucurăm. De trei săptămâni încercăm să ne sincronizăm pentru o ieșire în oraș. Dar nu reușim.

Și merită?

Robert Tudor: Pentru mine merită. Este combustibilul meu. Și-mi doresc să construiesc mai departe, să fiu mândru de mine. Nu vreau o viață mediocră. Cred că mi-e frică de asta să fiu un om care nu vrea mai mult, nu vrea să se educe, să se descopere, să rămână pentru totdeauna în același loc.

Unde vezi Lanceria? Unde va ajunge?

Robert Tudor: Nu-mi plac cuvintele mari, dar o văd ca pe o platformă de freelancing care va revoluționa acest domeniu. Așa cum o vedem este una de tip 2.0, construită pe tehnologia blockchain, powered by AI. Încercăm cele mai noi ramuri ale tehnologiei să le integrăm în acest proiect.

Care este inovația?

Robert Tudor: Faptul că avem tehnologia blockchain, unde tranzacțiile se pot face la secundă, unde fee-urile sunt extrem de mici sau zero, iar în zona de inteligență artificială, AI, încercăm acum să construim un fel de robot care să consume foarte multe informații și să ofere o potrivire de aproape 100% între expertiza freelancer-ului și a clientului.

Ce i-ai spune acum copilului de 11 ani, speriat în fața unei scene sociale de sărăcie lucie?

Robert Tudor: I-aș spune să se bucure mai mult de proces.

Te vezi milionar? Este important pentru tine?

Robert Tudor: Cred că cel mai important este să te simți milionar. Iar eu acum mă simt așa. Cred că banii sunt o consecință a mindset-ului, a activității pe care o ai. Banii vin doar dacă știi să-i apreciezi și dacă știi de ce.

Multă vreme, când eram mic, am crezut că oamenii cu bani sunt oameni răi, cei fără scrupule, dispuși la tot felul de ilegalități pentru a obține ce-și doresc.

Însă de la un timp nu am mai vrut să fiu de acord pur și simplu cu ce mi se spune. Și am filtrat informația.

Mi-am dat seama că vreau să am bani și că nu mă potrivesc deloc în intenții cu acest profil imoral al omului de afaceri. Și am ales să fac lucrurile corect.