O bună strategie de business în era confuziei
Cum arată o bună strategie de business în era confuziei? *BANI acronimul ce ne poate face să înțelegem mai bine lumea actuală: Brittle – fragil, casant când totul pare că necesită să mergem ca pe gheață pentru că pot fi consecințe dezastruoase, Anxious – anxietatea este cea care guvernează mințile și acțiunile noastre, Nonlinear – logica, procesul și acțiunile înlănțuite sunt din ce în ce mai puține, mai rare și este nevoie de alte abordări sistemice și de ansamblu, Incomprehensible – de neînțeles.
Care sunt cele mai bune abordări pentru un business în momentul de față? Ce trebuie să avem în vedere la nivel de viziune, dar și de lucru pas cu pas pentru a contura o strategie de business coerentă, de succes și adaptabilă. Greu de avut un răspuns la toate acestea mai ales la schimbările atât de dese, unele de neînțeles, altele mult prea rapide pentru a putea ține ritmul.
Mă uit la această temă din perspectiva echipelor de leaderi care dezbat mult asupra celor mai bune strategii. Sunt companii mari, globale care schimbă în acest moment planuri importante de investiții ca încercare de a se alinia și a se încadra în obiective în condițiile noilor tarife si a reacțiilor la acestea în relație cu SUA, la fluctuația burselor internaționale care afectează mai mult decât afacerile nord-americane sau la fluctuațiile mai mici ale bursei locale în funcție de volatilitatea politică de la București.
O bună strategie de business în era confuziei: Flexibilitatea
Modele de business flexibile, agile, cu o capacitate de adaptare în timp real presupune un mod de lucru în echipa de lideri și un mod de luare a deciziilor rapid și de cele mai multe ori informal.
Gestul acesta simplu de a pune mâna pe telefon și de-aia te consulta cu colegii din echipa de management atunci când apare o problemă sau Ai nevoie de un sfat chiar dacă respectivul coleg nu este direct implicat ce acționează Mai degrabă ca un martor și ca un sfătuitor, este un gest pe care mulți dintre noi va trebui să îl reînvățăm, mai ales după eforturile destul de mari ale companiilor care au crescut de a se structura și da da mai multă claritate în business printr-o abordare mai previzibilă.
Această flexibilitate cere foarte multă încredere și o comunicare extrem de clară și de fluentă. Știm din experiență că se muncește mult la aceste aspecte.
În companiile mari flexibilitatea cere un alt tip de effort și alte obiceiuri de dezvățat. Companiile mari acționează în ultimii doi ani prin reorganizare și renunțarea la eșaloane întregi de manager al căror rol era acela de a analiza informația și de a se asigura că operațional acești mastodonți sunt aproape de client și asigură implementarea schimbărilor. Odată cu dezvoltarea și însușire a utilizării inteligenței artificiale deciziile luate de aceste mari corporații sunt foarte îndrăznețe și produc mult deranj prin desființarea acestor roluri. Scopul este de a căpăta o mai mare flexibilitate și agilitate prin accesul managerilor de la vârful organizației până la baza acesteia cu ajutorul tehnologiei. Dificultatea pe care o implică învățarea utilizării noilor tehnologii generează un sau un efect advers, chiar de ușoară rigidizare în unele locuri din organizație Mai ales acolo unde oamenii sunt copleșiți de volumul de muncă datorat rulării în paralel al lucrului cu sistemele de la care se tranzacționa ază în timp ce învață utilizarea noilor sisteme și tehnologii. În același timp, acești oameni sunt implicați în redefinire a proceselor ceea ce este în esență un exercițiu dificil în momentul în care ești cel care acționezi din interiorul cutiei în timp ce ți se cere să gândești din afara ei.
Citește și: Cum să pregătim o schimbare: reziliența în leadership
Deci flexibilizarea este dificil de obținut și are consecințe dureroase dacă este făcută fără conectare cu oamenii, având în minte doar rezultatul final: de a reduce costuri și de a crea structuri subțiri. Să vedem doar efectele acțiunilor DOGE în SUA și e suficient. În mod evident acesta este un exemplu extrem și nu este un model pentru organizațiile care doresc să devină flexibilă, dar este un exemplu real ceea ce ne arată că, oricât de mult am dezavua astfel de practici ele sunt perfect posibile.
Dacă strategia business ului pe care îl conduceți flexibilitatea este o aspirație importantă ea merită planificată strategic și merită construită într-un exercițiu de permanentă îmbunătățire și reglare în așa fel încât să nu devii doar slab ci și rigid și fără forță în ”mușchii organizației” adică în cultura acesteia.
Pentru că flexibilitatea afaceri este mai degrabă o filozofie de business decât un rezultat de dragul rezultatului.
Focus pe experiența clientului
Asta este ceva ce am învățat, experimentat și aplicat în absolut toate crezele prin care am trecut în business în utlimii 30 ani, strategie pe care am vazut-o la toate companiile care au reușit să treacă cu succes de punctele de inflexiune create de mediul de business, de tranformare tehnologică, de criză economică sau de resurse umane.
Clienții trec și prin aceleași crize, fie în companii, fie ca persoane private. Toată lumea știe ce eforturi sunt necesare pentru a trece cu bine prin momente dificile în societate sau în economie și nimeni nu este absurd dacă este bine tratat și, tratat ca un partener. Cei care iau decizii din rolul de client simt autenticitatea și buna intenție din spate la fel cum simt și strategiile care spun: ”Nu prea ne interesează de voi, important este ca nouă să ne fie bine să recuperăm pierderea și să supraviețuim indiferent de costuri!”
Dacă citiți cărți precum ”Economia Thank you!” scrisă de Gary Van.ner.chuk veți afla cum companiile pot prospera prin autenticitate, empatie și construirea unor relații reale cu clienții. Mai ales acum când toată comunicarea se face în social media, vedem că aceasta a schimbat modul în care brandurile interacționează cu consumatorii, permițând o comunicare directă, personalizată și autentică. Dar asta nu este doar o știița a specialiștilor de marketing, de digital media. Este, la fel, o folozofie de afaceri, o mentalitate care pornește de la leaderii de companii care dau dorecția și au curajul unui exercițiu de vizualizare: ce vrem să devenim în anii următori pentru a reduce confuzia celor care lucrează pentru noi, pentru a inspira clienții să rămână alături de noi deși este atât de mult zgomot în media. Cu cât este mai multă gălăgie, cu cât fiecare firmă încearcă să capteze audiența, cu atât confuzia crește. Iar misiunea celor care conduc este să dea claritate.
O bună strategie de business în era confuziei: Empatia ca strategie de business
Deși în ultima vreme aflăm că în viziunea unor oameni de afaceri empatia este cea mai mare slăbiciune pentru mediul de business, și pentru capitalism, continui să cred că adevăratul succes vine din construirea unei culturi organizaționale bazate pe grijă și respect, atât pentru clienți, cât și pentru angajați. Și asta ține de strategie pentru că o astfel de cultură se construiește greu în vremuri în care incertitudine, ambiguitatea și confuzia îi poate face pe oameni să fie mai degrabă defensivi și protectivi cu propriile interese decât să arate recunoștință și bună voință pentru semenilor.
Mentalitatea de colaborare care poate conduce la o astfel de cultură care să țină aproape oamenii și clienții pe termen lung se bazează pe câteva valori pe care le-am recunoscut în companiile cu care lucrez și care au reușit să treacă prin momente foarte dificile din existența lor. Când spun momente dificile nu mă refer la pierderi de business și lipsă de profitabilitate ci la transformări care au avut loc în industriile lor la care au trebuit să se alinieze foarte rapid necesitând un efort de adaptare mare și generând oboseală organizațională în toate saloanele acesteia. Aceste valori înseamnă respect pentru munca fiecăruia indiferent de rol și bunăvoința de a trece prin procesele de învățare și de adaptare într-un ritm susținut dar care să poată fi menținut de toți cei angrenați în proiectele strategice. Acest tip de mentalitate încurajează viziune pe termen lung și implicarea oamenilor în a găsi soluții prin pune la un loc ideile lor și nu prin a combate. Filozofia aceasta de conducere pe bază de empatie, încredere și contribuție necesită vizibilitatea celor care conduc și un comportament foarte consecvent din partea acestora mai ales în momentele grele, când poți fi tentat să reacționezi.
Obișnuim să numim acest tip de leadership: #smartleadership, pentru că liderii care pot conduce pe bază de empatie și o mare capacitate de auto reglare emoțională și de automotivare au mult mai puține dificultăți de a lucra cu oamenii în perioadă de confuzie și de ambiguitate deoarece fluxurile de comunicare devin mult mai facile și problemele se abordează atunci când apar, în locul în care apar, direct cu oamenii care sunt implicați în aplicarea soluției, ținând cont de opiniile și de sugestiile lor. Empatia ca strategie de business duce la creșterea reziliențeii individuale și a echipelor care vor genera rezultate indiferent de presiunile care vin dintr-un mediu din care înțelegem din ce în ce mai puține și din ce în ce mai greu.
Evident, pentru cei care conduc este un efort de a conduce din mijlocul oamenilor și mult mai puțin din sala de ședințe sau din spatele ecranului de calculator.
Ca o concluzie, antidotul confuziei este capacitatea de a genera claritate. Claritatea însă nu ține de deșteptăciune experiență de industrie sau experiență în compania respectivă. Necesită în primul rând o capacitate reflectivă ridicată și o capacitate de conectare cu echipele lor care este o abilitate sută la sută umană și nu una de strategie învățată în școlile de afaceri. În mod evident, o bună pregătire de business scurtează foarte mult drumul așa cum, astăzi, competențele digitale ale celor care conduc afacerile sunt esențiale pentru a lua decizii bune în privința tehnologiilor și sistemelor care le vor folosi cel mai mult.
Închei cu câteva întrebări de reflecție care ar putea să folosească pentru a genera mai multă claritate în echipele voastre:
- Care este scopul nostru pe termen lung?
- Cum vreau să arate afacerea mea peste 1, 3, 5 ani?
- Ce valori fundamentale definesc ceea ce facem?
- Ce mă face unic pe piață? De ce ne-ar alege clienții?
- Dacă ar trebui să explic business-ul meu într-o singură propoziție, ce aș spune?
- Cum pot să ascult mai bine nevoile și feedback-ul clienților mei?
- Ce schimbări din piață trebuie să urmăresc și cum mă pot adapta la ele?
- Ce acțiuni amân de mult timp, dar știu că ar face o diferență majoră?
- Ce fel de lider vreau să fiu pentru echipa și clienții mei?
- Cum pot inspira și motiva oamenii din jurul meu?
- Am creat o cultură care încurajează inovația și asumarea responsabilității?
- Ce trebuie să fac mai puțin sau să elimin pentru a mă concentra pe lucrurile esențiale?
- Îmi petrec timpul pe cele mai importante activități pentru a da claritate viitorului afacerii?
- Care sunt cele mai mari 3 blocaje care mă împiedică să avansez?
- Ce decizii trebuie să iau acum pentru a evita probleme mai mari în viitor?
Citește și: De la idee, la implementare: cum ar putea deveni inovarea parte din viața noastră zi de zi? Și de unde vine rezistența la ideile noi?
Madi Rădulescu, MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. De peste 13 ani este coach executiv și în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award conform Romanian L&D Industry, survey la care au participat peste 570 manageri și specialiști de resurse umane.
Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să iși asume rolul cu încredere întelegându-și propriile valori și credințe. A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF – MCC – Master Certified Coach, cea mai înaltă acreditare globală, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și PerformanSe și a derulat proiecte în multe țări Europene.
Este soție și are o fiică. Pasionată de călătorii, îi place să descopere obiceiurile altor culturi. Deviza după care se ghidează este: „Fii mereu cu mintea și cu inima deschise, învață continuu și viitorul se va arăta plin de șanse și oportunități.”
Puteți află mai multe informații despre Madi Rădulescu de pe site-ul ei.