Palatul CEC: știai că acolo a fost o biserică ridicată pe vremea lui Mihai Viteazul

Bucureștiul, cunoscut cândva drept „Micul Paris”, și-a câștigat acest renume nu doar prin asemănările cu capitala Franței. Orașul se remarca și prin efervescența culturală, arhitectura spectaculoasă și viața artistică vibrantă care defineau perioada antebelică și interbelică. Printre bijuteriile arhitecturale ce amintesc de acea epocă se află și Palatul CEC.

Această clădire impunătoare este nu doar un reper al capitalei, ci și un martor al tranziției de la spiritualitatea secolelor anterioare la modernizarea economică a României.

Palatul CEC: „Micul Paris” și simbolurile sale arhitecturale

În perioada monarhiei, Bucureștiul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Orașul înflorea sub influența culturală și estetică a Europei Occidentale. Străzile erau pavate cu eleganță, iar clădirile se ridicau în stil eclectic sau neoclasic. Marile bulevarde începeau deja să rivalizeze cu cele ale Parisului.

Calea Victoriei, Ateneul Român, Palatul Regal și Palatul CEC nu erau doar simple clădiri, ci expresii ale aspirației României spre modernitate.

Astăzi, aceste edificii au devenit atracții turistice, fiind mărturii vii ale unei epoci apuse, dar niciodată uitate. Palatul CEC este unul dintre cele mai emblematice repere ale acestui București istoric.

Istoria Palatului CEC – din lăcaș de cult, în templu al banului

Povestea Palatului CEC este surprinzător de paradoxală. Acolo unde astăzi se înalță o construcție dedicată finanțelor, în secolul al XVI-lea se afla un loc sacru: Biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată în vremea lui Mihai Viteazul.

În 1703, biserica a fost restaurată de Constantin Brâncoveanu. A devenit atunci o construcție elegantă, în stil brâncovenesc, cu pridvoare, arcade și hanuri pentru negustori. Deși s-a bucurat de faimă – inclusiv pentru presupuse minuni petrecute acolo – locul a fost, în cele din urmă, abandonat. În 1875, biserica a fost demolată pentru a face loc unei noi instituții, aliniate spiritului modern al epocii: Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, înființată în 1864.

Citește și: Legenda orfelinatului din Centrul Vechi: Povestea sumbră a copiilor fără hrană și apă din București

Arhitectul Palatului CEC – Paul Gottereau, un parizian în București

Palatul CEC a fost proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau, cunoscut pentru stilul său academic și rafinat, specific școlii de arte frumoase (Beaux-Arts) din Franța.

Designul interior și exterior reflectă influențele franceze, dar lucrările au fost conduse de Ion Socolescu, arhitect român de marcă, fondator al Societății Arhitecților Români și al primei școli de arhitectură din țară.

Gottereau a adus Parisul în București, iar Socolescu i-a dat identitate românească. Lucrările au început oficial în 1897, sub supravegherea Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, fiind încheiate în anul 1900.

Arhitectura Palatului CEC – o simfonie în piatră, sticlă și marmură

Construcția este un exemplu rafinat de stil eclectic, combinând elemente renascentiste cu detalii neoclasice. Materialele folosite sunt în mare parte autohtone – piatră și marmură din Dobrogea – iar domul central este realizat din metal și sticlă, o inovație pentru acea perioadă.

Printre elementele spectaculoase se numără:

• Cupola principală – una dintre cele mai mari din țară la vremea respectivă.
• Coloanele în stil compozit – un mix între stilul ionic și corintic.
• Sculpturile exterioare – zeul Mercur și zeița Demeter, creații ale sculptorului Athanasie Constantinescu.
• Frontonul monumental – un arc semicircular susținut de coloane masive.

Palatul CEC: interiorul este o operă de artă

Interiorul este o adevărată bijuterie arhitecturală, proiectat de același Paul Gottereau. Picturile murale, candelabrele, scările de marmură și mobilierul sculptat în lemn nobil adaugă un plus de eleganță.

Sala de consiliu, una dintre cele mai impunătoare camere ale palatului, este decorată cu lambriuri din lemn de cireș și nuc, iar pereții sunt acoperiți cu mătase verde cu motive vegetale.

Picturile semnate de Mihail Simonidi și Costin Petrescu (cu portretele regale) au fost restaurate cu grijă după perioada comunistă, când fuseseră ascunse.

Rezistența în timp – o clădire ce sfidează cutremurele și războaiele

Palatul CEC a supraviețuit cutremurelor majore din România, inclusiv celui devastator din 1977 – când doar cupola a suferit avarii minore.

De asemenea, a rămas intact în timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, dovedindu-se nu doar frumos, ci și extrem de rezistent.

Calea Victoriei și Palatul CEC – o plimbare prin istorie

Dacă astăzi Calea Victoriei este un bulevard al contrastelor moderne, în trecut era o arteră regală, cu o identitate urbanistică aparte. Palatul CEC, situat strategic pe această arteră, este o piesă de rezistență în „galeria” arhitecturală a capitalei.

Este aproape imposibil să treci pe lângă Palatul CEC fără să te oprești măcar o clipă. Clădirea îți impune respect și admirație.

Muzeul CEC – o incursiune în istoria financiară a României

În 2003, în Holul Mare al Palatului a fost deschis oficial Muzeul CEC, o expoziție permanentă cu documente și obiecte ce atestă evoluția instituției:

• contracte bancare din secolul XIX;
• seifuri interbelice;
• timbre și medalii comemorative;
• fotografii istorice cu Bucureștiul antebelic.

Vizitarea muzeului se face doar la evenimente speciale, dar reprezintă o oportunitate unică de a pătrunde în inima unei instituții ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a țării.

Citește și: Mituri urbane din București: cele mai înfricoșătoare legende ale capitalei

Palatul CEC: Un simbol al identității urbane românești

Mai mult decât o clădire, Palatul CEC este un reper identitar, o oglindă a Bucureștiului de odinioară și un punct de echilibru între vechi și nou. Arhitectura sa nu este doar frumoasă, ci are o poveste în spate – una despre credință, progres, decădere și renaștere.

Palatul CEC – de văzut, de admirat, de păstrat

Chiar dacă nu este deschis publicului larg în mod constant, Palatul CEC rămâne una dintre cele mai vizitate și fotografiate clădiri din București. Este un simbol care ne amintește că România are un patrimoniu demn de respect și conservare.

Dacă te afli în București și vrei să simți pulsul vechiului oraș, începe plimbarea ta pe Calea Victoriei. Iar când ajungi în fața Palatului CEC, oprește-te. Privește-l. Lasă-te cuprins de grandoarea și frumusețea lui.

Foto: Wikipedia