PARIS14A, un colț din Scandinavia la noi acasă. Și povestea a doi antreprenori care au început să mobileze cu gust casele românilor încercând să-și satisfacă propria nevoie de frumos

Mihnea și Liviu sunt doi antreprenori care în urmă cu ceva timp făceau cu totul altceva, fără să se gândească nici o secundă la ce avea să se întâmple pe PARIS14A. Mai precis, Mihnea se ocupa de marketing iar Liviu avea o firmă de soluții medicale, fără nici o legătură cu domeniul în care activează azi.

Liviu avea nevoie să-și mobileze casa și căuta niște obiecte frumoase, din punct de vedere vizual, de o calitate bună și care să se potrivească cu stilul lui de viață. Având pretenția că nu-și dorește ceva SF și văzând că nu găsește, s-a gândit că mai sunt și alții ca el. Așa a apărut PARIS14A, un magazin de mobilă din Scandinavia. Pe Mihnea l-a rugat să-l ajute să-i promoveze site-ul și, fără să-și dea seama, Mihnea s-a trezit și el implicat în business.

Când încă românii mai caută canapele de piele și mobilă de tineret, doi antreprenori curajoși propun un concept nou, extrem de interesant: Mobilă din Scandinavia recomandată și accesorizată la sfatul unui designer sau al unui arhitect. Iată o poveste de viață și de business despre curaj, asumare și mai ales despre frumos.

Când ați deschis voi acest business?

Liviu: Oficial nu l-am deschis nici în ziua de azi pentru că nu i-am făcut o lansare publică, un anunț cu surle și trâmbițe. Practic, business-ul este deschis de vreo doi ani, însă în forma actuală acum îi dăm drumul.

Citește și: Pușa Hack, fondatoarea show-room-ului Exotique: „Într-o noapte din 2003 am descărcat un container de mobilă exotică, într-un depozit unde nu exista nici lumină și până dimineață am vândut 80% din marfă, cu profit de 10.000 de dolari. Așa a început totul”

În forma actuală?

Liviu: În forma actuală înseamnă cu showroom, cu webshop-ul care se leagă de showroom, cu construcția pe care am făcut-o la showroom. E un spațiu puțin atipic, în sensul în care încăperile sunt amenajate nu ca un showroom tradițional – 10 scaune înșirate -, ci fiecare încăpere are o denumire tematică. Atmosfera e mai relaxată, se stă pe canapele, în fața măsuțelor de cafea, nu la birou. Avem cafea de origine, degustări de vin, încercăm să introducem lumea într-o altă atmosferă față de cea de shopping: „Băi, îmi trebuie un scaun, îmi trebuie o canapea, unde mă duc?”.

Și lansare nu i-ați făcut din cauza pandemiei sau că nu a mai fost timp?

Liviu: multiple motive.

Mihnea: Inclusiv pandemia, nu s-au aliniat nici astrele, nu am finalizat nici amenajarea 100% și lucrurile au intrat într-un alt ritm. Nereușind să ne lansăm în primăvară, cumva am amânat sine die lansarea oficială pentru că am spus că nu mai e nicio presiune pe noi.

Dar în timpul acesta se vinde mobilă?

Liviu: Da, în timpul acesta se vinde, sigur, atât online, cât și offline, spațiul este deschis și e open to business.

Vorbim de o investiție de…?

Liviu: Vorbim de o investiție de vreo 100 de mii de euro în amenajarea spațiului.

De ce mobilă scandinavă?

Liviu: Cu predilecție mobilă scandinavă din două motive. Mie îmi place, în primul rând și am vrut să fac un business într-o zonă în care îmi place, pentru că atunci altfel prezint, altfel vând, altfel simt business-ul. Showroom-ul și business-ul nu sunt dedicate mobilei scandinave, spațiul dedicat e mult mai amplu, dar cu predilecție aceasta e zona către care încercăm să ne atragem clienții. Al doilea motiv ar fi că e un segment slab reprezentat pe piață.

Dar ce înseamnă mobilă scandinavă?

Liviu: sunt mai multe aspecte care diferențiază mobila scandinavă, să spunem, de cea din Italia. În România, în general, când clientul se gândește la design, se gândește în primul rând la Italia, ceea ce e foarte corect pentru că sunt nenumărate branduri extraordinar de faine și de bune acolo. Curentul scandinav, pe de altă parte, are alte linii de design și altă filosofie: de la materiale cât mai naturale, culori cât mai naturale, designul scandinav are o componentă importantă pe partea de sustenabilitate….

Cum v-a venit ideea asta? Aveți un background în domeniul acesta?

Liviu: Nu avem absolut nici un background în domeniul acesta. Eu am un alt business pe instalații de climatizare și amenajare speciale pentru săli de operație, pharma, etc, Mihnea are și el un alt business pe marketing online. Noi suntem colegi de liceu, ne știm de aproape 30 de ani și acum 5 ani, când eu îmi schimbam domiciliul și eram în căutare de mobilier, nu am găsit nici obiectele pe care le voiam, nici serviciile și nici stilul, practic nimic din ceea ce-mi doream. Nu voiam nebunii, voiam niște chestii normale în standardul epocii actuale, pe care fiindcă nu le-am găsit, mi-am dat seama că e o altă piață, că nu sunt singurul.

În felul acesta l-am cooptat pe Mihnea și iată-ne azi la treabă.

E o nișă, așa cum ai zis. Din ce ai observat până acum, românii au gusturi la mobilă?

Liviu: Au și au din ce în ce mai mult. Și din ce în ce mai mult apelează la designeri și la arhitecți pentru că au înțeles că pentru mobilarea unei case nu e suficient să te duci la raft și să iei două scaune, o canapea și o măsuță de cafea.

Așa cum te duci la doctor când ai o problemă medicală sau la avocat când ai una juridică, tot la fel te duci și la designeri când îți amenajezi o casă. Cumva a început să devină evident și românul a început să înțeleagă că o amenajare se face cu specialistul, așa că îl caută. Din acest motiv piața a devenit aproape efervescentă.

Cumva încerci să-mi spui că am depășit perioada aceea cu mobila de tineret Diana și colțarul de piele?

Liviu: 😀. Din păcate, nu. Încă există, dar lucrurile au căpătat o cu totul altă dimensiune. Publicul acela nu va dispărea niciodată și din motivul preț, în primul rând. Noi ne adresăm pieței medium și high level și acolo oamenii care au niște bani în portofel și vor să-i cheltuie, au înțeles clar că trebuie să meargă la un designer.

Îmi spunea Mihnea că voi lucrați cu designeri și arhitecți. Ce înseamnă asta? Adică, dacă eu vin la voi în showroom, mă pot folosi de expertiza unui designer?

Liviu: Exact! Pe de-o parte noi avem serviciul acesta conex vânzării de mobilă – sfătuim la modul cel mai profesional cumpărătorul punându-i la dispoziție serviciul de design, pe de altă parte putem oferi serviciul de proiectare efectivă a mobilei. Există zona de mobilă de serie pe care o importăm și o revindem, dar există și zona de mobilier la comandă. Sunt anumite piese pe care le facem la comandă după ce arhitectul le proiectează.

Se proiectează și se face aici?

Liviu: Da, se proiectează și se face aici. Se poate face și afară, dar e mai complicat. Pentru proiectele foarte complexe care nu-și pot găsi rezolvare pe piața din România, se execută afară și se aduce aici mobila gata făcută.

Noi vorbim acum în special de mobilă, însă am o vagă bănuială că departamentul de accesorii e cel mai solicitat…

Liviu: evident, mai ales pe partea de online. Noi avem mobilă mai degrabă scumpă și atunci nu cumpără lumea o canapea de 15 mii de lei online. Lucrurile acestea noi le numim proiecte. Clientul vine însoțit de arhitect sau se folosește de designerul nostru, stăm de vorbă și facem o listă de cumpărături. Pe partea de online avem alt target: oglinzi, oglinjoare, noptiere, măsuțe de cafea, etc.

Pe acestea tot din Scandinavia le aduceți?

Liviu: Da și nu. Din Scandinavia, din Olanda, din Belgia, din Italia, din Franța, de peste tot. Lucrăm numai cu branduri europene, nu cu cele din China sau Turcia.

Hai să ne întoarcem puțin în timp. Mihnea, cum te-a convins Liviu să te bagi în business-ul acesta?

Mihnea: Ținând cont de prietenia noastră și de faptul că lucram și înainte împreună, abordarea a fost simplă: am un site, ajută-mă să-l promovez 😀. Ușor, ușor, m-am trezit în business fără să-mi dau seama. A fost abil, sincer.

Dar nu-ți pare rău…

Mihnea: Nu-mi pare rău 😀. E un business din care încă învăț, pentru că până acum am avut cu totul alte business-uri în viață. Am trecut de la rent a car, la social media, iar mobila e altceva, ca să nu mai vorbesc de lucrurl direct cu clientul în showroom sau în online, care sunt două componente total diferite.

E un business care te acaparează pentru că sunt lucruri noi, complet diferite de ce făceam până acum. Cam 70% din cifra de afaceri a business-ului meu e dată de clienții din domeniul medical pe social media, ceea ce nu are nicio legătură cu ce fac acum.

Voi sunteți bucureșteni?

Mihnea: Locuim în București, da.

Și liceul tot în București l-ați făcut?

Liviu: Da, da.

Mihnea: Am făcut Școala Centrală.

Pentru ce v-ați pregătit voi? Ce gândeați după liceu, încotro se îndreptau pașii voștri?

Mihnea: Liviu e mai bătrân cu un an 😀. Noi am terminat liceul prin 1994 și sincer, nu aveam nici un fel de plan profesional. Eu, cel puțin. Am plecat la facultate în Franța și abia după patru ani de facultate am reușit să-mi creionez un plan profesional, ținând cont de sistemul de educație de acolo. Oarecum, pe mine m-a ajutat foarte mult Franța.

De ce Franța?

Mihnea: Asta e o altă poveste. Am stat peste 20 de ani în Maroc, de mic am învățat în limba franceză și de mic am fost adeptul sistemului de învățământ franțuzesc.

Și cum ai ajuns tu în 1994 la facultate în Franța?

Mihnea: Foarte ușor. Fiind pe profil franceză la Școala centrală, am dat un examen la sfârșit de an, un examen susținut de Centrul Cultural Francez împreună cu Ambasada Franței, mi-am ales trei facultăți și în funcție de rezultatul examenului, am fost acceptat la două.

Și în Maroc de ce ai stat 20 de ani?

Mihnea: În Maroc am plecat în 1980 împreună cu părinții mei care erau profesori de matematică. După 1990 ai mei s-au reîntors în Maroc și după facultate m-am reîntors și eu. Sincer, Marocul mi-a oferit mult mai multe oportunități pentru dezvoltarea mea decât România.

Și totuși ești aici…

Mihnea: Sunt aici pentru business. În 2007 am închis tot ce aveam în Maroc ca să vin în țară, crezând că după intrarea în Comunitatea Europeană lucrurile se vor schimba radical. A fost o mare eroare a tinereții mele. Ușor, ușor am intrat în alte business-uri din care nu mai puteam ieși așa ușor.

Părinții tăi mai sunt în Maroc?

Mihnea: Ei s-au întors în România în 2017, după 39 de ani în Maroc.

Nu au învățat nimic din greșeala ta?

Mihnea: Pare că nu. Acum, plâng, la propriu. Acolo aveau o calitate a vieții pe care Europa nu ți-o oferă. În afară de partea socială și culturală, nici în România, nici în oricare altă țară a Europei nu găsești aceeași calitate a vieții. Expatul în Maroc este respectat, expatul are două femei în casă la curățenie, are șofer…

Dar poate nu e timpul pierdut. Poate puneți zdravăn pe picioare business-ul acesta și te reîntorci în Maroc…

Mihnea: Din păcate nu se mai poate. Posibil, la pensie, ne retragem amândoi, și eu și Liviu 😀

Iar tu, Liviu? Care era drumul tău după liceu?

Liviu: Eu am terminat Facultatea de Drept, am mai făcut una de Comunicare și relații publice și m-am băgat în business-ul de climatizare și soluții medicale.

După facultate am intrat imediat în business, am deschis o școală de limbi străine pentru că zona antreprenorială m-a tentat de la bun început.

Unde sperați să ajungeți cu business-ul vostru? La noi lumea încă se duce la Ikea și Mobeexpert…

Liviu: Mobexpert a rămas un trendsetter pentru că are cea mai mare notorietate din piață, fiind probabil cel mai vechi business de mobilier din țară, însă a început să piardă teren, poate și pentru că lumea a înțeles că mai există viață și după Mobexpert 😀. Și Mobexpertul a înțeles cum stau lucrurile și a început să-și diversifice oferta.

Noi ocupăm o nișă relativ mică în momentul de față, dar care e în creștere exponențială. Lumea începe să-și dorească să-și amenajeze casa puțin altfel decât la Mobexpert sau la Ikea. Designul de la Ikea e și el scandinav, dar totuși e limitat și calitatea produselor nu e cea mai bună. Pentru calitatea pe care o oferă, Ikea e foarte scumpă.

Citește și: Viața lui Dan Șucu, supranumit „omul care a mobilat România”. De la prima călătorie cu 1000 de dolari în buzunar, la canapele de piele de după Revoluție și până la imperiul de azi

După doi ani sunteți pe profit? Sau e absurdă întrebarea?

Mihnea: 😀

Liviu: Nu e absurdă. Să știi că suntem în zona de break even, momentan, ceea ce e ok. Evident că se poate mai bine și ne dorim să fie așa.