Pericol iminent! 40% din școlile din România nu au autorizație ISU! Radiografia unui sistem prin imaginea unei școli din mediul rural. Și povestea unui director ce luptă cu mâinile goale pentru siguranța și bunăstarea elevilor săi - LIFE.ro

Căutare

Share this article

40% din școlile din România nu au autorizație de securitate la incendii. 42% din clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic. 1,2 milioane de elevi din România învață în școli cu probleme de infrastructură. În ultimii 10 ani, 11 instituții de învățământ s-au prăbușit peste elevi, la ore. Și cifrele pot continua, iar dacă pentru unii sunt doar numere, pentru alții reprezintă o realitate îngrijorătoare ce nu-i lasă să doarmă noaptea.

Dacă ar fi să facem un sondaj printre părinții de la oraș, problemele legate de școlile în care învață copiii lor ar fi de genul: „profa de mate e prea severă”, „copiii nu sunt ascultați și încurajați să se exprime”, „nu li se susține potențialul”, etc. În zona rurală, din păcate, problemele din școli, în multe situații, le periclitează elevilor siguranța fizică.

Inspirați de campania „Salvează o școală” demarată de organizația Narada, am încercat să vedem care e situația cu adevărat.

Am fost la Liceul tehnologic Nucet, o instituție de învățământ care de-a lungul anilor a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal echipelor de club, dar și care a scos generații întregi de personal bine pregătit în industria alimentară și în servicii de turism.

Școala funcționează într-o clădire de patrimoniu, construită în 1901, o clădire care dacă ar fi renovată ar fi o adevărată bijuterie arhitecturală. Mai mult decât atât, deține o fermă didactică, de vreo 50 de hectare, ce produce bani, cereale și produse animale, atât de utile pentru autofinanțarea instituției de învățământ. Anul trecut, după demiterea fostului director al liceului, cel care și-a asumat răspunderea conducerii a fost profesorul de fotbal, Dumitru Daniel. Când a preluat școala, arăta într-un stadiu avansat de degradare și în numai un an, cu banii proveniți din fermă a reușit să investească în renovarea unei suprafețe foarte mari. Doar că ferma nu e sac fără fund și la câte probleme sunt, i-ar trebui o bancă.

Acoperișul este extrem de degradat, motiv pentru care plouă în clase și, mai grav decât atât, instalația electrică e la un pas de a produce o tragedie din această cauză.

Citește și: Narada, „unitatea de primiri urgențe pentru educație” care oferă tablete și internet copiilor pentru școala din timpul pandemiei. Și povestea copilului desculț, de la țară, care azi ajută alți copii

La polul opus, am vrut să aflăm un punct de vedere din partea Ministerului Educației și Cercetării, ne-am dorit să știm o statistică legată de infrastructura școlară ca să putem avea un ordin de mărime și să ne dăm seama cât de gravă e situația.

Și, mai mult decât atât, am căutat-o și pe Ioana Chicet Macoveiciuc care, la începutul acestui an, a luat decizia de a se muta din țară împreună cu familia, printre motivele care atârnau cel mai greu numărându-se faptul că în România nu se simte în siguranță pe străzi, în spitale, cu copiii la școală.

Materialul ar putea fi, din păcate, o radiografie a sistemului educațional din România rurală. De aceea, organizația Narada și-a propus să mobilizeze societatea civilă pentru a veni în sprijinul educației prin proiectul #HartaEdu. România alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru educație la nivel european. Nu mai e timp și nici nu mai avem energie să așteptăm să se facă ceva pentru copiii noștri, trebuie să ne unim forțele și să contribuim fiecare cum și în ce măsură putem. #EOkSăFacemNoi!


Citește continuarea articolului 1 2 3 4 5 6 Pagina următoare »
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO