Povestea tinerei crescute de bunici cu ambiții mari: Ella Gondoș a intrat cu 10 la facultate, după ce a fost nevoită să renunțe la visul de a învăța la Viena
Tânără talentată, director și fondator al Academiei de Talente „Ella Gondoș”, una dintre cele mai cunoscute școli private de muzică, solistă a trupei Univers Band, Ella Gondoș ne surprinde prin talentul și perseverența ei.
Elena Gondoș – artista care eclipsează prin talent are o poveste pe care nu a spus-o până acum.
Mama ei a lăsat-o la 6 luni în brațele bunicii pentru a pleca să lucreze în străinătate. Ella ajunge copilul obraznic din ultima bancă, dar premiată ca șefă de promoție la finalul liceului. Ajunge în Iași pentru a se înscrie la Conservator. Intră printre primii și-și păstrează o bursă de merit pe durata facultății.
Deschide una dintre cele mai mari academii de talent din România.
Ce nu a spus până acum? Faptul că a făcut un infarct la 25 de ani, la două săptămâni după ce a născut. A stat în comă, iar după ce a fost externată, la 15 minute era înapoi în academie, profesând.
În 2019 la Gala Celebrity Awards, desfășurată în București, era premiată cu distincția „Premiul de excelență pentru dezvoltarea talentelor din România”, și a fost printre finaliștii concursului X Factor în 2012.
Îndrăgostită de muzică încă din copilărie, a studiat din clasa I până în clasa a VIII-a la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din Bacău, iar în anii de liceu a ales cariera de solist vocal la clasa de jazz. A urmat apoi cursurile de licență și master la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iași.
Tânăra, originară din Bacău, se bucură de recunoaștere națională, participând la numeroase competiții muzicale, în urma cărora a adunat peste o sută de diplome de excelență, iar în anul 2012 a fost finalista show-ului de televiziune “X Factor”.
A fost premiată în anul 2019 la Gala Celebrity Awards, desfășurată în București, cu distincția „Premiul de excelență pentru dezvoltarea talentelor din România”, nominalizarea fiind făcută la categoria celor 100 de femei de succes pe plan național.
Mamă de Carol, soție splendidă, profesor de muzică, un antreprenor cu spirit inovator în continuă evoluție ce creează mereu evenimente care mai de care. Haideți să aflăm împreună despre călătoria în universul muzicii, despre oamenii care au îndrumat-o în parcursul său profesional, dar și despre sentimentele care o încearcă pe Ella atunci când este pusă în fața propriilor reușite.
Ella Gondoș și povestea tinerei crescute de bunici cu ambiții mari
Nouă luni te-a purtat în pântec, după 6 luni a plecat pentru a-ți crea ție un viitor. Un multiplu de 3 este în dinamica ta de viață încă de la început… o trilogie. Ești un om credincios?
Da, cred în Divinitate și îl recunosc pe Dumnezeu ca piesă de temelie în existența mea.
Cum a fost copilăria ta alături de un frate, crescuți de bunici?
M-am bucurat din plin de o copilărie frumoasă, armonioasă din toate punctele de vedere, alături de un frate grozav de responsabil și binecuvântată cu bunici de poveste! Oameni care au muncit în demnitate, dar și cu simțul umorului mereu prezent.
Ella, sunt curioasă dacă exista bullying pe atunci? Dacă ai fost rănită pentru absența maternă motivată din viața ta?
Nu îmi amintesc să fi cunoscut atunci acest termen, însă ca stare, știu sigur că simțeam deseori frica de a nu fi îndeajuns eu, independent de familie. Era o teamă de a risca să dezamăgesc, deși mă raportez acum la o vârstă fragedă în amintiri, eu conștientizam că orice eșec s-ar fi pus pe baza faptului că „e fetița care are părinții plecați”. Făceam tot posibilul să evit asta! Sunt generația 1992, iar aceste cuvinte se auzeau foarte des în jurul meu, pentru că a fost „perioada de aur” a părinților plecați din România.
Rămânem tot la copilărie pentru că vreau să aflu când și în ce context ai descoperit arta, lumea muzicii?
Muzica și-a făcut apariția în viața mea încă din primii ani de viață. Bunicul meu cânta la fluier, muzicuță și avea un talent vocal extraordinar, deși o făcea doar din drag pentru prieteni și familie. Un bun orator, care m-a învățat la aproape 3 ani un cântec tradițional cu 6 strofe. Contactul școlar l-am avut la 6 ani, când mama m-a înscris la „Colegiul Național de Artă George Apostu”, secția de pian principal.
La 6 ani în fața pianului. Așa te-a întâmpinat talentul tău care ți-a devenit ulterior talant?
Eu sunt convinsă că Dumnezeu lucrează prin oameni, astfel, prin alegerile mamei mele în ceea ce mă privește. Aunci nu înțelegeam nicicum scopul orelor de studiu sau lipsa timpului liber, ambele dorite de orice copil fără maturitatea pe care o deține îndeosebi un adult.
Talentul meu a devenit ușor abilitatea mea de a împărtăși materie divină sub diferite forme.
Simt că am primit și cu multă recunoștință dau mai departe!
Ce frumos te exprimi, această recunoștință pe care o predai cursanților tăi. Te simt dezarmant de demnă și sunt curioasă să aflu despre valorile insuflate de familia ta. Ce ai învățat și de la cine. Ce ți s-a sugerat să faci și cum ai privit sugestia?
Am crescut în principiile sănătoase ale oamenilor de la țară. Mulțumitori pentru ceea ce au și în egală măsură muncitori pentru a menține sau a dezvolta. Foarte bine înfipți în simțul realității și cu frică de Dumnezeu.
M-au învățat să iubesc oamenii și tot ce ne înconjoară, de la animale și aveam din plin (zâmbește), până la plantele care ne făceau cel mai bun ceai de tei sau mentă, pe care îl savuram în serile când ascultam atenți poveștile bunicului.
Am fost un copil obedient, însă autentică în orice „misiune” aveam de îndeplinit.
Țin minte că dacă trebuie să duc ceva cuiva, eu mai completam cu niște cuvinte pe care bunica nu îmi zicea să le spun, doar să mă asigur că acea persoană mă ține minte.
Eram organizată și îmi plăcea să îmi fac simțită prezența.
Mi-a rămas în cap o frază a ta spusă într-un context: „Copilul obraznic din ultima bancă, dar șefa de promoție”. Este paradox. Cum făcea Ella liniște în creierul creativ și plin de idei pentru a obține note bune?
Mă amuză mereu această frază, dar sunt o iubitoare a contrastelor. În ultima bancă se creează cele mai lungi prietenii și de acolo afli toate picanteriile, iar informația dintotdeauna a însemnat putere.
Adoram uimirea mentorilor de a provoca un elev bine pregătit, dar care stătea deseori în ultima bancă.
Ai privit școala ca pe o competiție a ta personală? Care era țelul tău pe atunci?
Se vor amuza cititorii, însă spiritul competitiv mi l-am dezvoltat de mică în vacanțele de vară la adunat fân. Bunicul avea o vorbă pe care o așteptam la finalul zilei, precum pisica la oala cu lapte și anume: „Face băiata asta treabă, cât 2 femei zdravene”! Era un lait motiv de care nu voiam să mă lipsesc.
Scopul meu era bine definit: Munceam pentru recunoaștere.
Ai spus că la școală trebuia să muncești de 3 ori mai mult decât copiii care aveau părinții în țară. Ai simțit și gustul dur al copilăriei lipsite de griji?
Acum stau și mă întreb dacă era doar un sentiment propriu sau chiar îl simțeam extern. Însă da, pe baza vorbei că „ochii sunt oglinda sufletului”, găseam deseori empatie. Nu pot spune neapărat că mă onora, astfel, trăgeam tare să depășesc așteptările.
Ai venit să dai admiterea în Iași la Conservator, ai stat în parc în loc să te întorci acasă și ai avut emoții, deși ai intrat cu 10. Ce-ți aducea ție, la acea vârstă acea admitere?
Îmi aducea din nou echilibru. Am venit în a doua sesiune de admiteri din cadrul Universității de Arte George Enescu. O ratasem pe prima, pentru că intrasem și la Universitate în Viena, însă din pricina costurilor ridicate, s-a hotărât că voi studia în țară pe ultima sută de metri. Eram la muchie și pierdeam un an dacă nu intram. Însă, nu îmi era de ajuns să fiu admisă, ci voiam să mă întorc la Bacău cu nota știută, cu sufletul împăcat că am intrat la buget.
Ce-ți plăcea și încă îți place la tine?
Mi-am admirat mereu puterea de adaptabilitate. O consider o abilitate preluată genetic și sunt recunoscătoare pentru asta.
Ce culoare are viața ta până acum?
E un curcubeu prin emoții și trăiri intense.
Citește și: De la Românii au talent la America’s Got Talent: Povestea incredibilă a Anei Maria Mărgean, fetița ventriloc care la 13 ani a cucerit două continente
Când și-a pus în minte tânăra din Bacău să facă o academie de talente?
M-a luat pe nepregătite inițial. Nu mi-am propus…a venit de la sine, odată cu înfruptarea din gustul simțului pedagogic. Un coleg de facultate m-a rugat să îi predau și ulterior fiecare pas făcut, m-a adus unde sunt astăzi.
Cât a durat pâna la realizarea acestui vis și ce ai pus la baza lui pentru a se transpune în realitate?
A durat 2 luni de angajare în cadrul unei școli private de muzică în care eu primisem 2 elevi și în scurt timp ajunsesem la 54 de cursanți, veniți îndeosebi pentru mine.
La bază am avut naivitatea tânărului de 18 ani jumătate, cum că ceea ce visează se va adeveri și așa a fost.
Ella Gondoș a intrat cu 10 la facultate, după ce a fost nevoită să renunțe la visul de a învăța la Viena
În 2019 la Gala Celebrity Awards, desfășurată în București, erai premiată la nivel național cu distincția „Premiul de excelență pentru dezvoltarea talentelor din România”, ulterior ai primit și „Premiul de excelență pentru realizări remarcabile în arta pedagogică a tehnicii vocale interpretative”, „Cea mai bună școală privată de muzică din Moldova” cât și peste 300 de diplome de excelență în calitate de artist, mentor și promotor al artelor. Ai fost printre finaliștii concursului X Factor în 2012. Ce înseamnă aceste lucruri pentru Ella Gondoș?
Toate aceste titulaturi sunt măgulitoare pentru mine și le privesc cu gratitudine. Le datorez pe deplin acelei trilogii despre care m-ai întrebat la început și anume lucrarea lui Dumnezeu prin familie și mentori.
Că tot am menționat. Mi-am amintit un episod de la X Factor în care ai spus că în 20 de ani ți-ai văzut mama de 8 ori. Acolo se căuta dramaturgia, se insista parcă pe întrebare, iar tu cu un stoicism ireal pentru o fată de 20 de ani care căuta succesul, aveai timp de reacție. Sunt curioasă dacă simți răutatea celuilalt și dacă da, ce faci?
Atunci m-am mândrit tare cu mama, în ochii celorlalți doar un om, dar pentru mine un stâlp al consecvenței și perseverenței în lucru. Țin minte clar cuvintele spontane: „Vedeți ce mamă frumoasă am?”
Simt răutatea rapid, dar îmi place să o îmbrățișez cu multă căldură. Am învățat că oamenii mari sunt la un nivel înalt tocmai pentru că au trecut prin etapele celor mici.
Ella, ești un univers și așa se numește și formația unde cânți. Crezi în coincidențe?
Sunt de părere că trăim ceea ce ne este dat, însă avem obligația morală să dezvoltăm, să fructificăm. Am fost omul potrivit în locul oportun pentru a beneficia de o echipă artistică unită în același crez: dragostea pentru artă și frumos.
Ai avut atâtea proiecte, atâtea evenimente, ai cunoscut și cântat pe scenă cu oameni mari. Care este întâmplarea ta de suflet?
În cadrul unei Gale în care am fost invitată și premiată în primii 100 de oameni de succes ai României, Andrea Marin – zâna copilăriei mele, s-a ridicat de la masă pentru a mă felicita și îmi știa numele deși încă nu fusesem nominalizată.
Am văzut-o în slow motion și am simțit pentru prima dată că fac parte dintr-un film SF (râde). La un pas de leșin, dar i-am strâns mâna riguros. Ulterior, am revăzut imaginea aceea încă vreo 3 nopți și mă trezeam cu palpitații.
Apariția ta la orice eveniment poate stârni invidie. Sunt femei care nutresc invidie să vădă artista care are capacitatea de a eclipsa doar prin apariție (outfit în primă instanță, apoi voce) Cât îți ia să fii așa faină la fiecare eveniment?
Îți mulțumesc! Sunt fericită că mă faci să mă întorc cu atât de multă bucurie în trecut. Prima mea trupă în care am cântat de la 14 ani, mi-a fost ghid pentru tot parcusul meu public. Soția unuia dintre colegii mei, mi-a zis înainte de primul eveniment că trebuie să stau țapănă și să calc bine înfiptă în pământ. Așa am și făcut”.
Am tot exersat și am ajuns să fiu aptă de orice tip de event în 30 de minute.
Colaborez cu persoane care îmi trimit ținutele gata accesorizate, practic trebuie doar să stau #țapănă și să le dau strălucire prin spectacolul susținut pe scena vieții.
Ce face Carol?
Este în cea mai ofertantă perioadă a copilăriei. Râde, își calmează curiozitățile necontenite prin explorare, călătorește în toată lumea și învață în egală măsură să își iubească rădăcinile.
Ella, prețiosul Carol nu s-a bucurat din prima de tine. Ai făcut infarct la 25 de ani, la două săptămâni după ce ai născut. Ai stat în comă și internată 21 de zile. Ne poți spune ce s-a întâmplat?
Mi s-a dezvoltat pe sarcină trombofilie, care foarte rapid s-a înrădăcinat și deși am făcut 236 de injecții anticoagulante, a avut un apogeu și anume Embolism Pulmonar.
După ce ai fost externată, la 15 minute erai înapoi în academie. Un om normal ar spune: „Hey, poate Dumnezeu ți-a spus să te oprești, să stai cu tine. Ești mult prea muncitoare.” Ce i-ai spune acestui om?
I-aș spune că fiecare e menit să facă ce îi este hărăzit. Doar cel care nu și-a descoperit harul s-ar fi odihnit. Eu mă încarc de la oameni. Aveam nevoie de ei să mă pun pe picioare.
Uite, văd o situație pe care vreau să mi-o explici doar dacă simți asta. Ai crescut cu bone și cu bunicii și niciodată nu ți-ai judecat părinții. Acum, Carol îți înțelege programul full? Crezi în karmă?
Atât de mult mi-am iubit bunicii, încât nu aș concepe ca al meu copil să nu se bucure de ai lui din plin. Sunt un dar, o binecuvântare în viața oricărui pui, îndeosebi că aceștia au timp și e atât de prețios la vârste fragede, când întrebarea „de ce?” este atât de prezentă.
Ca și mine, Carol știe că este iubit de întreaga familie și că cel mai bine pentru el la această vârstă este să beneficieze de iubire și atenție absolută. Aș fi egoistă să îl lipsesc de asta, doar pentru a-l ști la grădiniță în Iași.
Cum arată o zi normală din viața ta? Ești un om care să-și facă planuri?
Am totul organizat, sunt matinală și nu mă abat de la obiective. Am planuri pentru următorii 5 ani.
Citește și: Mina Gălii, profesor Teach for Romania, activist UiPath Foundation: „Mi-am dat seama că pot să ajut copiii să crească, să viseze mai mult și mai îndrăzneț”
Ce-ți sensibilizează ochii și inima?
Familia.
Ce gust are viața ta acum?
A caramel sărat.
Ce miros are iubirea în opinia ta?
De vanilie și lalele.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
