Prima femeie primar din Ardeal: povestea nevestei de 24 de ani care a condus comuna Scărișoara în lipsa bărbaților

În anul 1907, într-un colț izolat al Munților Apuseni, comuna Scărișoara devenea scena unui moment unic în istoria locală a Ardealului. La acea vreme, drepturile femeilor erau extrem de limitate. Accesul lor în funcții publice era aproape imposibil. Cu toate acestea, o tânără de doar 24 de ani a fost aleasă primar. A devenit astfel prima femeie primar din Ardeal, într-un context complet neașteptat.

Nu a fost vorba de o campanie electorală, de promisiuni sau de partide politice. A fost o alegere de necesitate, dar și de încredere. Satul rămăsese fără bărbați. Majoritatea plecaseră peste munți, în România sau în America, în căutarea unui trai mai bun. Inclusiv birăul – echivalentul primarului de azi – își luase lumea în cap. Rămăseseră doar bătrâni, copii, bolnavi și… femeile.

Prima femeie primar din Ardeal: Scărișoara în 1907 – un sat fără bărbați și o nevoie urgentă de conducere

Comuna Scărișoara, parte din fostul Comitat Turda-Arieș, aparținea atunci Austro-Ungariei. Se afla într-o zonă izolată din Apuseni, cu drumuri dificile și condiții de trai dure. În acea perioadă, emigrarea spre România și America era frecventă, iar satul a fost depopulat aproape complet de forța de muncă masculină.

În lipsa bărbaților, viața comunității risca să se dezintegreze. Era nevoie de o persoană care să preia sarcinile administrative, să intervină în cazuri urgente, să medieze conflictele locale și să mențină legătura cu autoritățile superioare. Femeile din sat s-au reunit și au decis să aleagă una dintre ele ca birău – adică primar.

Cea aleasă era o tânără de doar 24 de ani. Deși nu i s-a păstrat numele în documente sau arhive, presa vremii a notat că era „harnică” și „vrednică”, iar autoritățile administrative erau „foarte mulțumite de activitatea ei”.

Presa vremii despre primărița de la Scărișoara

Evenimentul a fost relatat pe larg în ziarul Tribuna din Arad, fiind ulterior preluat de Gazeta Transilvaniei din Brașov, dar și de Contemporanul și Universul, publicații bucureștene. Faptul că o femeie, și mai ales una atât de tânără, conducea un sat din Ardeal era o raritate absolută.

Potrivit publicației Tribuna, satul Scărișoara ajunsese să fie format aproape exclusiv din femei, copii și bătrâni. În aceste condiții, femeile s-au mobilizat și au decis în mod colectiv să preia inițiativa. Nu s-a găsit nicio mențiune clară cu privire la numele acestei femei curajoase, dar impactul gestului ei a fost suficient de mare încât să treacă granițele regiunii.

Prima femeie primar din Ardeal: Scărișoara – un sat de munte cu rădăcini adânci în istorie

Scărișoara este o comună cu o istorie veche, atestată documentar încă din secolul al XVII-lea. În 1733, apare menționată în statisticile ortodocșilor și ale unităților din Ardeal, iar din 1850 este consemnată ca unitate administrativă distinctă în Marele Principat al Transilvaniei.

În 1854, în lista localităților, Scărișoara avea circa 3.500 de locuitori. Astăzi, numărul s-a redus semnificativ – comuna are în jur de 1.500 de persoane – dar încă păstrează specificul autentic al Apusenilor, cu sate risipite, case din lemn și o puternică legătură cu tradițiile.

Femeile și politica în România: de la excepții la drepturi câștigate

În 1907, când femeia din Scărișoara a fost aleasă primar, femeile din România nu aveau nici drept de vot, nici drept de a fi alese în funcții publice. Erau considerate, oficial, „cetățeni de rang secund”. Decizia femeilor din sat a fost nu doar o măsură practică, ci și un act de curaj într-o societate profund patriarhală.

Abia în 1930 femeile au putut vota și candida în România. La acel moment, alte trei femei aveau să intre în istorie ca fiind primele alese oficial primari:

• Luiza Zavloschi, primar în comuna Buda, județul Vaslui
• Marilena Bocu, primar în Lipova, județul Arad
• Elena Eisenberg, primar în Cobia, județul Dâmbovița

Cu toate acestea, femeia din Scărișoara rămâne un caz izolat și anterior acestor victorii oficiale.

Citește și: 15 curiozități geografice pe care nimeni nu ni le-a predat la școală

O poveste pierdută în negura timpului, dar cu valoare simbolică uriașă

Lipsa unui nume concret pentru prima femeie primar din Ardeal este o pierdere nu doar pentru istoria locală, ci și pentru memoria colectivă a emancipării feminine în România. Cu toate că articolele de presă din perioada respectivă i-au elogiat munca, autoritățile nu au consemnat în arhive identitatea sa completă.

Această tăcere spune multe despre mentalitatea vremii, în care faptele femeilor – chiar cele extraordinare – nu erau întotdeauna demne de consemnare oficială.

Totuși, exemplul ei rămâne relevant și astăzi, într-o societate în care lupta pentru egalitatea de gen continuă. Faptul că o comunitate de femei a reușit să administreze un sat întreg în absența bărbaților, cu seriozitate și responsabilitate, este o lecție despre puterea solidarității și despre capacitatea femeilor de a conduce.

Prima femeie primar din Ardeal: De ce este important să vorbim despre această poveste azi

Astăzi, femeile ocupă funcții importante în administrația locală, centrală, în guvern și chiar în poziții internaționale. Dar această realitate a fost posibilă datorită unor momente de curaj, adesea ignorate de istorie. Povestea primăriței din Scărișoara este un astfel de moment.

Este un simbol al determinării feminine într-un timp în care vocile femeilor abia începeau să se facă auzite. Fără parade, fără discursuri, fără campanii de promovare, o tânără a preluat o responsabilitate uriașă și a demonstrat că femeile pot conduce cu succes, chiar și în condiții extreme.

Citește și: 10 curiozități despre România pe care nici mulți români nu le știu

Scărișoara nu este doar o comună din Munții Apuseni. Este și locul unde a luat naștere, fără intenție, o formă timpurie de emancipare a femeilor în Ardeal. Într-un sat rămas fără bărbați, femeile nu s-au lăsat copleșite de haos. Dimpotrivă, au creat un model de organizare eficient, condus de o tânără lideră respectată.

Chiar dacă nu vom afla niciodată numele primei femei primar din Ardeal, moștenirea ei rămâne vie. Povestea ei merită spusă, amintită și transmisă mai departe. Ne arată că schimbarea începe adesea în locuri neașteptate, cu oameni simpli și decizii curajoase.

_{Foto: Sat din Ardeal, la începutul secolului XX (© Fortepan / Schoch Frigyes)}