Săptămâna anti-bullying. Ce este bullyingul şi care este situaţia în România comparativ cu alte ţări din Europa

Sunt 9 ani de când se organizează deja, în multe locuri din lume, săptămâna anti-bullying. Este, practic, un eveniment de conştientizare în rândul părinţilor şi profesorilor, copiilor şi tinerilor, menit să le ofere acestora informaţii care să-i ajute să stopeze bullyingul prezent în vieţile lor.

Anul acesta săptămâna anti-bullying se desfășoară în perioada 15-19 noiembrie şi tema principală este: O vorbă bună. În cadrul ei are loc şi Odd Socks Day, Ziua Şosetelor Diferite. Oamenii sunt încurajaţi să poarte şosete desperecheate ca să îi încurajeze pe ceilalţi să se exprime şi să îşi sărbătorească unicitatea.

România, pe podium la bullying în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii punea în urmă cu câţiva ani România pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul din şcoli, în urma unui studiu efectuat în 42 de ţări. Un alt studiu, realizat de World Vision România scotea la iveală faptul că 71% dintre elevii din ţara noastră au fost martori sau victime ale violenţei în drumul către şcoală, în pauze sau chiar în timpul orelor.

Sigur, cifrele nu spun mare lucru în faţa faptelor, dar este important să ştim cum stăm cu adevărat, ca să ştim unde şi cum putem acţiona. Un alt studiu realizat în primăvara lui 2019 de Asociaţia Telefonul Copilului arată nu doar amploare fenomenului, dar şi lipsa de implicare a celor care au puterea de a schimba ceva.

• 7 din 10 profesori recunosc că sunt conştienţi de prezenţa bullyingului în şcoala în care lucrează;
• 72% dintre victime au fost agresate cel puţin o dată în ultimul an, înaintea realizării studiului;
• 51% dintre victime cred că motivul pentru care au fost agresate este aspectul fizic;
• 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, în timp ce o treime dintre ele a fost victima unui grup de elevi.

Tot 2019 a fost şi anul în care în România a intrat în vigoare noua lege anti-bullying. Teoretic, este un motiv de bucurie. Practic, nu s-a schimbat nimic pentru că cele mai multe cazuri de hărţuire sau agresiune sunt în continuare trecute sub tăcere, fie de frică, fie pentru că nu există dovezi palpabile ale bullying-ului, fie pentru că pur şi simplu victimele nu ştiu că pot cere ajutor şi cui.

Citeşte şi: Despre bullying-ul între adulți și ura pe internet, cu Roxana Hurducaș, Prințesa Urbană, Simona Tache și Ioana Pelehatăi. – LIFE.ro

Ce este bullyingul şi de ce este nevoie de o lege care să-i pedepsească pe agresori

Bullyingul reprezintă orice comportament ostil, de excludere sau de luare în derâdere a cuiva şi deşi se vorbeşte mult despre el în contextul copiilor, fenomentul este extrem de prezent şi printre adulţi.

Agresorul poate fi:

• un coleg de şcoală;
• un coleg de serviciu sau o persoană aflată într-o poziţie de conducere;
• partenerul de viaţă;
• un vecin;
• un partener de afaceri sau colaborator;
• un membru al familiei.

Tachinările, batjocura, injuriile, etichetările, comentariile maliţioase legate de aspectul fizic, comentariile sexuale neadecvate, ironizarea unor probleme de ordin familial sau medical, ameninţările, îmbrâncelile, agresiunile fizice, distrugerea lucrurilor personale, răspândirea zvonurilor, toate acestea sunt caracteristici ale bullyingului.

Există însă câteva condiţii care trebuie îndeplinite ca să putem vorbi de bullying. În primul caz vorbim de un dezechilibru al puterii, în care agresorii îşi folosesc puterea fizică, informaţiile stânjenitoare deţinute sau puterea de decizie asupra locului de muncă al victimei, iar în al doilea rând, de o acţiune repetată.

În ultimii ani bullyingul s-a extins şi în mediul online, iar cyberbullingul face şi mai uşor victime. Agresorii din spaţiul online îşi pot ascunde identitatea, aşa că devin mai periculoşi şi prezenţi oricând, oriunde. În acest caz putem vorbi de mesaje de ameninţare, de conturi false sau chiar site-uri în care victimele sunt denigrate, de intimidare.

Efectele bullyingului sunt extrem de grave şi pot deveni chiar mortale pe termen lung:

• scade stima de sine;
• apar durerile psihosomatice – de obicei se manifestă prin dureri de capm de stomac şi chiar musculare;
• apar tulburările de somn;
• performanţele şcolare sau la muncă scad;
• sistemul imunitar scade şi el;
• pot apărea afecţiuni ale pielii pe sistem nervos;
• depresie;
• izolare şi autoizolare socială;
• creşte riscul consumului de alcool sau substanţe interzise;
• tentative de suicid;
• auto-vătămare.

Din păcate, legea anti-bullying este destinată doar hărţuirii în perimetrul şcolilor şi nu prevede şi nişte pedepse pentru agresori, ci doar nişte norme metodologice care ar trebui să responsabilizeze profesorii şi să-i înveţe cum să stopeze fenomenul.

Citeşte şi: Cum evităm bullying-ul în şcoli şi cum ne asigurăm că sunt în siguranţă copiii noştri după lunga perioadă de stat în casă – LIFE.ro

În alte ţări europene în fenomenul de luptă împotriva bullyingului este implicată întreaga comunitate. Se vorbeşte despre el în clase, se organizează întâlniri regulate cu copiii sau cu părinţii, după caz, sunt implicaţi consilierii şcolari. Sigur, bullyingul este prezent în întreaga lume, iar educaţia este un factor vital în reducerea lui. Copiilor trebuie să li se explice de mici implicaţiile gesturilor sau cuvintelor urâte şi, în egală măsură, trebuie încurajaţi să povestească dacă sunt ei supuşi unor tratamente nepotrivite.