fbpx

Căutare

Share this article

Dacă te-ai născut la sat ştii ce înseamnă să iei la pas drumuri prăfuite fără să te înfurii pe pulberea fină care se ridică în aer de cum pui piciorul pe pământ, cum e să simţi mirosul ierbii cosite, să te bălăceşti în apa râului sau să zăboveşti sub umbra unui salcâm bătrân. Dar şi dacă nu te-ai născut la sat, ştii să recunoşti frumosul plămădit de natură, tradiţiile păstrate cu încăpăţânare de săteni, autenticul. Aşa că am ales pentru tine câteva sate în care sălăşluiesc toate acestea aşteptându-te răbdătoare să le descoperi când vei avea tihnă.

Ciocăneşti
Aşezat pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei, Ciocăneşti este unul dintre puţinele sate româneşti care îşi mai păstrează încă tradiţiile, nu doar la nivel de activităţi, ci şi la nivel arhitectural. La intrarea în sat scrie ”sat muzeu”, ceea ce explică de la bun început lipsa oricărui material al industriei moderne (termopane, fier forşat etc.). Aici, multe din case sunt încondeiate, această tradiţie existând din 1950, când o femeie a vrut să înfrumuseţeze în aşa fel casa ei încât să se uite la ea ”şi Luna şi Soarele”. Satul se numeşte astfel de pe vreme când locuitorii meştereau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Una din legende spune de altfel că însuşi Ştefan cel Mare ar fi tras cu o săgeată făcută de aceşti săteni pentru a stabili locul de altar al Mânăstirii Putna.

Pleşa
În Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se află un sat locuit doar de polonezi care au ajuns aici în urmă cu 180 de ani, după ce au fugit de inundaţiile din Ucraina. Unul dintre cele mai liniştite sate româneşti, cu case rânduite frumos pe coline, cu peisaje rupte parcă din picturi, Pleşa este un loc în care natura îşi arată farmecul ca nicăieri altundeva. Aşa că dacă ajungi aici, unde rareori calcă picior de drumeţ, o să te bucuri de nişte privelişti uimitoare şi o să descoperi şi câte ceva din cultura, gastronomia şi tradiţiile poloneze.

Rimetea
Rimetea, din Transilvania, este satul în care se spune că soarele răsare de două ori iar asta din cauza versanţilor abrupţi, care mărginesc satul creând impresia că soarele se ridică de două ori pe cer. Este unul din locurile cele mai potrivite pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Se poate vizita Cetatea Colţeşti, care se află la 5 km distanţă şi care a fost ridicată în secolul al XIII-lea, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor, dar şi Muzeul Etnografic, Moara de Apă, Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului şi aşa-numitele morminte din stâncă, care unice în România.

Şirnea
Situat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m, Şirnea este, dacă nu ştiaţi, primul sat turistic din România, declarat astfel în 1960. Aşa că nu e de mirare că aici se petrec multe lucruri interesante menite să trezească interesul vizitatorilor. Unul dintre acestea este Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), un eveniment ce are loc în fiecare an în 25 octombrie, când copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui (cei mai curajoşi dintre ei, se spune, sar prin sau peste foc). Tot la Şirnea se află şi o pârtie de 600 de metri cu nocturnă iar printre sărbătorile tradiţionale care se mai ţin aici se numără Măsura Laptelui, când vitele satului sunt mulse iar laptele este cântărit pentru a şti astfel fiecare ce cantitate de brânză va primi atunci când animalele se vor întoarce de la stână.
De aici poţi merge să vizitezi o serie de minunăţii ale naturii, aşa cum sunt Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera sau Barajul Pecineagu.

Viscri
Viscri, din Braşov, este satul în care moştenitorul coroanei britanice, prinţul Charles, a ales să-şi cumpere o casă. Ceea ce şi explică de ce acest sat, care era pe vremuri foarte izolat, a ajuns să fie unul dintre cele mai vizitate sate româneşti. Aici se află una dintre cele mai frumoase şi vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO şi renovată din banii fundaţiei Mihai Eminescu Trust patronată de prinţul Charles. Satul este cunoscut şi pentru şosetele croşetate din vechi pulovere de lână dar şi pentru delicioasa supă de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Dulceaţa de Viscri, lansată în 2012, la Paris, este o delicatesă care costă 365 de euro borcanul şi care se vinde la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint. Şi tot aici, a fost filmată o parte din filmul „Historia de la meva mort“, ce redă povestea ultimelor zile din viaţa lui Casanova, mulţi dintre sătenii din Viscri apărând în lungmetraj.

Drăguş
Despre satul Drăguş, aflat la 90 de km de Braşov, se spune că seamănă cu o aşezare bavareză iar asta pentru felul în care a fost modernizat, păstrându-şi în acelaşi timp şi tradiţiile. Satul a fost desemnat de altfel în anul 2018, alături de alte 16 comune din ţară, Sat Cultural al României. Drăguş este la propriu un sat de poveste pentru că aici există un ecoparc într-un lan de porumb sub formă de labirint (o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară amenajate în interiorul lanului) prin care poţi trece doar dacă răspunzi corect la întrebările legate de cultura populară scrise pe indicatoare. Aşa că aici chiar te poţi întâlni cu Ileana Cosânzeana, Făt Frumos, Zmeul sau Baba-Cloanţa.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO