Semnificaţia zilei de 15 august: ce sărbătorim și de ce avem liber

Adormirea Maicii Domnului, marcată pe 15 august, este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Pentru români, Sfânta Maria este considerată ocrotitoarea marinarilor.

A fost aniversată prima dată în 1902, la Constanța, fiind legată de sărbătoarea religioasă, sfânta fiind considerată ocrotitoarea marinarilor

Printre momentele tradiționale ale festivităților se numără sosirea lui Neptun, care declară deschise jocurile marinărești pe apă și care dă botezul marinarilor.

Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica de Sfânta Maria. Mai mult de jumătate sunt femei care poartă numele de Maria cărora li se alătură cele botezate Mariana și Marinela dar și cei care se numesc Marian, Marin, Mioara, Mia, Maricica, Marina, Marilena, Mari, Mărioara, Marinel, Marousia sau Ana-Maria.

Biserica Ortodoxă marchează, pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) şi Sfânta Maria Mare

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.

Citește și: Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică – istorie, tradiţii şi obiceiuri

„Sărbătoarea Sf. Mării este şi ea un hotar: acum se adună ultimele plante de leac, putem afla cum va fi toamna ce se apropie. Este un alt moment important al calendarului viticol, ziua în care se tocmesc pândarii pentru vii şi în care se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. De asemenea, se oferea din nou ofrandă din noua poamă”, scrie Antoaneta Olteanu, în volumul ”Spaţiul şi timpul în tradiţiile româneşti”, publicat de editura Paideia, în 2018.

În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului exista în Siria, fiind menţionată în documentele vremii

Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi Biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung în Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizită la mormântul Maicii Domnului.

Citește și: Cum sărbătorim de Sfânta Maria. Care sunt semnificaţiile zilei şi ce tradiţii trebuie respectate

Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528 – 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv şi data sărbătoririi ei la 15 august.

În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodul Maicii Domnului

Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.

Citește și: 15 august – Adormirea Maicii Domnului. Se spune sau nu La multi ani de Sfanta Maria Mare?

Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor

La Sf. Maria se făcea masă comună în curtea bisericii. Se făcea masă pentru străinii din alte sate, apoi pentru cei din sat. Nu era obligatoriu ca cei din sat să mănânce. În ograda bisericii sunt mese şi scaune făcute de oameni. Doi-trei oameni strâng banii de la toţi, se duc la Iaşi şi cumpără ce trebuie. Se strângeau femeile la o casă alături de biserică şi pregăteau bor, sarmale, chiper (ardei) umpluţi, perje cu carne, pilaf. Acum se pune brânză, măsline, mezel, friptură, pârjoale, cozonac (Sărbători, IV, p.328).

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează hramul.

Sursa foto: Facebook