Căutare

Share this article

Ștefan Arsene are puțin peste 30 de ani, ultimii 15 petrecându-și-i la Agenția Națională Antidrog. Legenda spune că într-o bună zi, voluntarii de la Antidrog au venit la liceul la care el învăța, s-a îndrăgostit de una dintre tinerele ce îi vorbeau despre cât de rău pot face anumite substanțe și a ridicat mâna atunci când se recrutau alți tineri care să ducă munca mai departe, în speranța că va fi mai aproape de fata care îi furase inima. Când a realizat că nu era pentru el, era prea târziu să mai renunțe deoarece era mult prea implicat la Antidrog, iar treaba de acolo i se părea extrem de importantă pentru societate. Un alt motiv, poate primul ca însemnătate a fost dorința de a-i ajuta pe câțiva alcoolici din cercul lui foarte apropiat. Din fericire a reușit, deși au trecut ani mulți, ani grei, încărcați de provocări. Dar poate cea mai mare reușită a lui este povestea pe care o spune în finalul interviului, o poveste de film de care oricine s-ar simți mândru.

Azi Ștefan Arsene se implică într-un alt proiect. A pus pe picioare un business ce oferă soluții de aeroponie pentru cei care vor să schimbe puțin modul de a face agricultură. Aeroponia înseamnă că planta crește cu rădăcina în aer, sistem care se folosește de ceva timp prin alte țări. Invenția lui Ștefan este alimentarea cu energie alternativă a acestui sistem, astfel încât să obțină o agricultură 100% ecologică și auto sustenabilă. Dar mai bine să-l ascultăm pe el:

Ștefan, cu ce te ocupi tu acum?

Am compania proprie care se numește Aeroponix Robotics.

Și ce face compania ta?

Este o companie de cercetare, dezvoltare și implementare. Să luăm ca exemplu Bacăul, orașul din care vin eu. Aici problema era apa, astfel că m-am dus până la barajul Valea Uzului să văd unde se duce majoritatea apei consumată în județul Bacău. Așa am constatat că 80% din această apă se duce în agricultură. Astfel am încercat să caut soluții pentru o agricultură care să consume mai puțină apă și am ajuns la sistemul de aeroponie.

Planta crescută cu rădăcina în aer

Care, pe înțelesul nostru ce înseamnă?

Înseamnă plante crescute cu rădăcina în aer și se pulverizează apa direct la rădăcină.

Dar planta e susținută de ceva, nu?

Da, de o suprafață specială ce-i permite să germineze într-un timp mai scurt. În funcție de plantă și de nevoile ei se alege tipul de pulverizare cu apă sau cu apă și anumiți nutrienți. Eu am ales până acum doar varianta simplă pentru o agricultură ecologică 100%.

De când este compania? Ai avut până acum producții?

Compania e înființată la finalul lunii noiembrie 2019. Am avut câteva serii de plante, prototipuri de proiect, iar acum sunt la prototipul numărul 5 pe care sper să-l aduc pe piață ca să pot ridica o seră pe sistemul acesta.

Ștefan Arsene câștigător al competiției Future Makers

Cu alte cuvinte ai arătat că se poate…

Da.

Și bănuiesc că tu cauți acum finanțare pentru dezvoltarea proiectului astfel încât să ajungi la o producție de masă….

Da.

Mai face cineva asta în România?

Aeroponie nu, hidroponie da.

Dar în lume?

În lume da, Olanda, Grecia, Turcia, Rusia, în Israel sistemul e deja funcțional. Acolo fiind puțină apă, israelienii au dezvoltat acest sistem prin anii ’60 – ’70. Acum vin și americanii tare din spate.

Semințele germinate

Dar am înțeles că tu ai și o parte a ta de inovație în acest proiect. În ce constă ea?

Am studiat proiectele care sunt dezvoltate de alte companii din lume și am găsit o mică hibă – vorba vine. Fiind un sistem problematic – dacă s-a întrerupt curentul o oră sau două ore, planta suferă mutații – am venit cu ideea ca acest sistem să fie alimentat și cu surse de energie alternativă. M-am gândit cum pot să-i aduc plantei tot timpul ce are nevoie cu minim de resurse. De exemplu, pot prelua apa de la un rezervor care a adunat apă de ploaie.

Cu această invenție a ta tu ai participat la niște concursuri…

Da, unul a fost competiția din 2018 organizată de Coca Cola, competiția Future Makers și acolo am fost unul dintre câștigătorii finalei. Am câștigat 2500 de euro cu ideea și cu acest proiect.

Ce ar însemna o finanțare pentru o cultură mare? Dacă mie mi se pare super interesant proiectul tău și aș vrea să dezvolt un business prin care să vând legume crescute în acest fel, ce ar însemna investiția?

Depinde de client. Dacă e cineva care are deja o seră, eu pot să vin și să-i montez sistemul direct pe marginea serei. Deocamdată nu am reușit să fac niște calcule pentru că proiectul se adaptează în funcție de nevoile clientului și de resursele disponibile în zona respectivă. Dacă tu îmi spui că vrei să crești mazăre, eu aduc sistemul și calculez resursele disponibile.

Cum arată o microseră

Care sunt proprietățile plantelor crescute cu rădăcina în aer? Sunt mai bune decât cele crescute clasic?

Cresc cu 45% mai repede fiindcă rădăcina stă în aer și absoarbe oxigenul, iar orice corp care absoarbe oxigen se dezvoltă mai repede. Al doilea beneficiu ar fi consumul cu 85% mai puțină apă, ceea ce înseamnă o eficientizare a resurselor.

Și gustul?

Depinde ce pui în nutrienții respectivi.

Am auzit că ai un proiect foarte important în București pe care vrei să-l implementezi cât de curând…

Vrem să ridicăm o grădiniță auto sustenabilă cu o seră pe trei nivele: pământ, aeroponie și hidroponie. Toate resturile se vor transforma în compost și se vor folosi la cultura care crește în pământ. Sunt plante care cresc mai bine în aer, în apă sau în pământ. Toate aceste trei sisteme sunt complementare, nu se exclud unul pe altul.

Semințele lăsate la germinat, în anumite condiții controlate

Dar nu e puțin contra naturii acest sistem de a crește planta cu rădăcina în aer?

Nu e contra naturii pentru că sistemele acestea sunt deja în lume de vreo 50 de ani și au niște avantaje foarte mari. Criza de apă va veni și în România, iar în regiunea Moldova deja se observă asta. Acest sistem ar fi o îmbunătățire pentru o agricultură sustenabilă.

Rădăcina plantei crescute în aer

Bănuiesc că nu reușești să trăiești încă din acest business. Din ce trăiești?

Din diverse proiecte, colaborări, job-uri…

Eu sunt programator de micro procesoare, ceva destul de nișat.

Asta ți-ai dorit tu să faci sau așa s-a întâmplat?

Nu știu exact, cred că a fost o succesiune de fapte. Părinții mei fiind amândoi electricieni, cred că s-a transmis cumva preocuparea pentru tehnică. Dar ce-mi place mie să fac este să găsesc soluții atunci când văd o problemă, mai ales pe partea de sustenabilitate.

Tu unde te-ai născut?

În Onești, un oraș mic, simpatic, cu o istorie extrem de încărcată. Aici s-au dat cele mai grele lupte din estul Europei, încă se mai găsesc tranșee din primul Război mondial, un oraș pe care l-au construit comuniștii cu oameni deportați politic, aduși din toate colțurile țării. Oneștiul e un întreg amalgam de cultură. Acum locuiesc în Bacău, dar nu se compară atmosfera cu cea din orașul meu natal. În Onești era o mare unitate între oameni, se cunoșteau toți de la un capăt la altul al orașului, avea cineva nevoie de benzină, veneau toți cu un litru de benzină, avea cineva nevoie de curent, veneau toți cu bateria de la mașină și tot așa.

Ștefan Arsene în timpul programului său de programator de microprocesoare

Dar de ce te-ai mutat în Bacău?

S-a închis termocentrala la care lucrau ai mei și singurul CET care a mai pornit după Revoluție a fost cel din Bacău. Eu aveam vreo 5 ani. S-a rupt copilăria mea în două, între Bacău și Onești.

Ștefan Arsene la intrarea în orașul natal

Facultatea unde ai făcut-o?

Tot la Bacău, facultatea de informatică pură. Și masterul tot acolo.

Știu că tu ai fost voluntar mult timp la Agenția Națională Antidrog…

Da, așa este. M-am implicat pentru că aveam în interiorul cercului meu foarte apropiat unii consumatori și văzând că au anumite probleme am încercat să găsesc soluții ca să-i pot ajuta.

Ștefan Arsene

Când ai devenit voluntar?

Eram în clasa a XII-a, cred că acum vreo 15 ani. Au venit niște voluntari de la Agenția Națională Antidrog la noi în liceu, cu scopul de a prezenta agenția și de a căuta voluntari. Mi-a plăcut ce am văzut, mi s-a părut interesant și m-am înscris și eu. Până atunci nu mă implicasem deloc în voluntariat, habar nu aveam ce înseamnă asta. Auzeam tot timpul prin jur că a fi voluntar ești ca sclav și că faci muncă patriotică. Asta era mentalitatea atunci.

Numai că s-a întâmplat să mă îndrăgostesc de una dintre persoanele care lucra pentru agenție. Ea avea iubit, lucru care m-a descurajat puțin, însă apucasem să intru deja în colectivul respectiv și era prea târziu să plec. Am cunoscut niște oameni extraordinari, coordonatorii și șefii de la Antidrog și am început să înțeleg munca lor și să-mi placă.

Ușor, ușor, eu ăla din ultima bancă, antisocial m-am transformat într-o persoană deschisă, socială, implicată în viața comunității. Începuse să-mi pese de alții, ceea ce era un sentiment foarte plăcut. Nu că înainte nu-mi păsa de ceilalți, doar că eram timid și concentrat pe informatica mea.

Dar care era treaba ta la agenție?

Participam la tot felul de proiecte, mergeam prin licee, le vorbeam elevilor despre ce înseamnă dependențele și care sunt soluțiile. La un moment dat era un proiect „Pauza fără țigară” în timpul căreia îi așteptam pe copii să iasă în pauză și le ofeream un măr în loc să-și aprindă o țigară. Erau tot felul de acțiuni foarte simpatice care aduceau tot felul de satisfacții. Au fost copii care s-au lăsat de fumat sau de alte lucruri.

Ștefan Arsene la absolvirea liceului, momentul când a devenit voluntar al Agenției Naționale Antidrog

Spui că aveai în grupul tău unii consumatori…

Da, în special consumatori de alcool, însă ei văzând implicarea mea în Agenția Națională Antidrog, au reușit să se lase ușor, ușor. E foarte greu să lucrezi cu un alcoolic și a durat vreo șapte ani până s-au lăsat definitiv.

Uneori părinții spun că ar prefera să-și știe copiii bând și fumând, numai să nu consume droguri…

Drogurile sunt o extremă. Se ajunge la droguri – cum au fost câteva cazuri din jurul meu – atunci când părinții au plecat în străinătate și și-au lăsat copiii în țară, când nu există comunicare între copii și părinți sau când sunt alt fel de drame. Mai e și anturajul, apartenența la un grup toxic, sunt o succesiune de factori care te duc spre droguri. Nu ajungi consumator de droguri din senin.

Ai întâlnit multe cazuri de copii cu probleme din cauza drogurilor?

Pe Bacău nu erau multe, erau mai mult copii consumatori de alcool sau de tutun. Dar când am văzut un tânăr din București, consumator de droguri de 7 ani, am rămas marcat pe viață. Și acum am privirea lui goală în fața ochilor.

Numai la Antidrog ai fost voluntar?

Nu. Prin Agenția Națională Antidrog m-am mai implicat și în alte ONG-uri. Mergeam cu Crucea Roșie la plantat de copaci, m-am implicat și în reciclare, am diversificat cât am putut. În ultimii ani mergeam la Antidrog când erau proiecte mai grele și aveau nevoie de cineva care să muncească și 2 zile non stop ca să terminăm proiectul.

Ștefan Arsene în timpul acțiunilor sale de voluntariat

Cum vrei să continui tu această acțiune de voluntariat prin business-ul tău?

Pe de-o parte vreau să le arăt copiilor mici ce înseamnă responsabilitatea și să încerc să schimb puțin mentalitatea oamenilor. Banii pe care îi scot din sistemul de aeroponie aș vrea să-i direcționez către școli. Prin implicarea copiilor în interiorul sistemului, să înțeleagă cum funcționează lucrurile în lumea asta, să ajungă să aprecieze ce este cu adevărat. Dacă voi construi acea grădiniță sustenabilă în care copiii să fie implicați de mici în procesul de producere a hranei, cred că lucrurile vor sta puțin altfel.

În plus, consumatorii de substanțe ar putea găsi un loc de muncă la mine în companie, ca să-și țină mintea ocupată.

De ce spun că e nevoie să-și țină mintea ocupată? În urmă cu vreo șapte ani de zile, la mine pe scară era un consumator de aurolac. Tot timpul îl vedeam la cămașă, cu servieta în mână, dar mirosea a aurolac. Inițial am intrat cu el în vorbă și apoi l-am invitat la mine, la o cafea. Ușor, ușor am început să vorbim și timp de vreo două săptămâni i-am aflat toată povestea: părinții erau divorțați, maică-sa era plecată în străinătate, taică-su se apucase de alcool și deja începusem să văd anumite șabloane întâlnite la majoritatea consumatorilor. Însă omul acesta era extrem de inteligent. Așa că l-am întrebat ce are nevoie ca să iasă din starea aceea. Mi-a răspuns că are nevoie să-și țină mintea ocupată. Am dat câteva telefoane și i-am găsit un job de măturător de sală la o fabrică de mobilă. L-am rugat pe directorul de acolo să-i găsească ceva de muncă ca să-i țină mintea ocupată și pentru că nu avea nici un job disponibil, l-a pus să măture sala ca să mai câștige și un ban. După un timp, după vreo 3 luni de zile l-am văzut la birouri, la calculator. Se apucase să învețe proiectare de mobilă. Am făcut chetă și i-am luat un laptop. După doi ani ajunsese proiectant în compania respectivă. A plecat la București, s-a angajat ca proiectant, și-a găsit o iubită, s-a însurat și acum e undeva prin America.

Ștefan Arsene și pasiunea sa pentru drumeții cu bicicleta
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO