Top personalităţi din domeniul medicinei din România care au schimbat lumea

Într-o perioadă în care ştiinţa şi medicina sunt parcă mai contestate ca oricând în ultimele decenii, e important să ne amintim şi de câteva dintre lucrurile bune pe care le-au adus acestea în vieţile noastre. Astăzi voi vorbi despre personalităţi din domeniul medicinei din România care au schimbat lumea prin munca depusă şi descoperirile pe care le-au făcut. Insulina, vaccinul împotriva holerei, valvele cardiace artificiale sunt doar câteva dintre lucrurile care au revoluţionat medicina şi au îmbunătăţit vieţile pacienţilor.

Ion Cantacuzino

Medic şi microbiolog, Ion Cantacuzino este fondatorul şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală şi cel care a creat aşa-numita „metodă Cantacuzino”, metoda de vaccinare antiholerică, folosită şi astăzi în ţările unde mai apare boala.

Tot el este cel care a condus numeroase cercetări privitoare la febra tifoidă, dizenterie, scarlatină, vibrion holeric şi tuberculoză şi a implementat cu succes mai multe campanii antiepidemice pentru combaterea tifosului, holerei şi malariei. În 1913 a condus prima vaccinare antiholerică masivă cunoscută drept „Marea experienţă românească”, ce a salvat atunci vieţile a mii de soldaţi.

Medicul Ion Cantacuzino este cel care a reuşit să facă din România cea de-a doua ţară din lume, după Franţa, care a introdus vaccinul BCG şi tot el l-a îmbunătăţit, astfel încât să poată fi administrat şi bebeluşilor. În acest fel, din anul 1926 a fost posibil ca nou-născuţii din ţara noastră să fie vaccinaţi împotriva tuberculozei, în prezent acesta fiind cel de-al doilea vaccin care li se administrează copiilor imediat după naştere.

Nicolae Paulescu

Deşi doi cercetători de la Universitatea din Toronto sunt consideraţi descoperitorii insulinei, ei fiind şi cei care au primit Premiul Nobel pentru acest lucru, în lumea medicală este bine-cunoscut şi recunoscut faptul că medicul Nicolae Paulescu a fost primul care a descoperit şi publicat cercetările în acest domeniu.

În vara anului 1921, cu câteva luni înainte de descoperirea insulinei de către Banting şi Best, fiziologul român a obţinut un extras pancreatic pe care l-a numit pancreină. Cercetătorii canadieni au negat însă, pe baza unei traduceri incorecte a articolelor publicate de Paulescu, influenţa rezultatelor obţinute de acesta. Au susţinut că medicul a reuşit să demonstreze eficacitatea hormonului extras din pancreas în reducerea cantităţii de zahăr sau a ureei din sânge la animalele diabetice, dar că tot el ar fi declarat că injecţiile nu ar avea efectul scontat.

46 de ani mai târziu de la decernarea Premiului Nobel celor 2 canadieni, în urma unei campanii internaţionale susţinută de medicul scoţian Ian Murray, vicepreşedintele de atunci al Fundaţiei Nobel a recunoscut meritele lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic.

George Emil Palade

Născut, crescut şi şcolit în România, George Emil Palade s-a mutat în jurul vârstei de 30 de ani în Statele Unite ale Americii, unde s-a angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. S-a specializat în biologia celulară şi a descoperit, printre altele, ribozomii, particule intracitoplasmatice bogate în ARN, responsabile pentru biosinteza proteinelor.

Tot el a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare, toate aceste descoperiri aducându-i în anul 1974 Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. 12 ani mai târziu a primit şi Medalia Naţională pentru Ştiinţă în Statele Unite.

Victor Babeş

Fondatorul şcolii româneşti de microbiologie este şi autorul, alături de Victor Cornil, al primului tratat de bacteriologie din lume, cel care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe.

De-a lungul activităţii sale a făcut descoperiri esenţiale în evoluţia medicinei şi a unor tratamente vitale, atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Victor Babeş a demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina bolnavilor şi a evidenţiat mai bine de 40 de microorganisme patogene. Printre ele s-a aflat şi descoperirea unei clase de paraziţi ce provoacă febra de Texas la pisici, dar şi alte boli la animalele nevertebrate, paraziţi ce aveau să fie clasificaţi ceva mai târziu în clasa Babesia.

Descoperirile sale au avut o importanţă colosală în înţelegerea şi tratarea unor boli precum tuberculoza şi lepra, în vaccinarea anti-rabică şi seroterapia anti-difterică, dar şi în stabilirea ideilor moderne referitoare la antibiotice. Medicul Victor Babeş a inventat şi vaccinul împotriva holerei şi a fost nominalizat la Premiile Nobel pentru reuşitele lui.

Citeşte şi: Gabriela Dumitru, medicul neonatolog de la Slobozia fără nicio zi de concediu de odihnă în ultimii 16 ani de ani de muncă în spital – LIFE.ro

Aurel Babeş

Nepotul lui Victor Babeş a fost, la rândul său, fascinat de medicină şi de anatomie patologică, în special. Iar numele său este rostit mereu de femeile care merg la controalele ginecologice anuale, Victor Babeş fiind cel care a descoperit că prin examinarea frotiului citovaginal poate fi depistat cancerul genital feminin. De aici provine şi denumirea examenul citologic – testul Babeş-Papanicolau.

Corneliu E. Giurgea

Medicul neurofiziolog a fost pasionat şi de cercetare, realizând de-a lungul carierei numeroase studii şi având o mulţime de invenţii la activ. Cea mai cunoscută dintre acestea este sintetizarea piracetamului şi definirea ulterioară a conceptului de Nootrop, o categorie de medicamente şi suplimente alimentare ce au ca efect stimularea funcţiilor cognitive.

Lipsa de toxicitate şi eficacitatea crescută a acestei substanţe a făcut ca, în prezent, la mai bine de o jumătate de secol de la momentul sintetizării lui, piracetamul să fie utilizat la nivel mondial, produs în numeroase ţări şi înregistrat cu peste 50 de denumiri.

Ana Aslan

Specializată în gerontologie, Ana Aslan este probabil unul dintre cele mai răsunătoare nume ale medicinei româneşti la nivel internaţional. Ea a descoperit efectul antiinflamator al procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice cauzate, în cele mai multe cazuri, de înaintarea în vârstă şi a inventat Aslavitalul, un produs geriatric ce avea să scrie istorie. Tot Ana Aslan a realizat vitamina H3 – produs geriatric cunoscut sub numele de Gerovital şi brevetat în mai mult de 30 de ţări, cel mai longeviv medicament geriatric din lume.

Gheorghe Marinescu

Fondatorul şcolii româneşti de Neurologie a avut multe de spus în ceea ce înseamnă inovaţia în neurologia mondială. Autor al primului film ştiinţific din lume – Tulburările mersului în hemiplagia organică – Gheorghe Marinescu a fost cel care a îndrăznit să aplice metode histologice, histochimice şi histopatologice în neurologie.

Tot el a stabilit teoria troficităţii reflexe şi a descoperit reflexul palmo-mentonier, chinetoplasma, cromatoliza, neuronofagia şi degenerescenţa retrogradă ca urmare a secţiunii axonilor. A contribuit la cunoaşterea localizărilor unor formaţii nervoase şi a fost printre primii neurologi din lume care a folosit metoda encefalografică şi metoda reflexelor condiţionate în studierea epilepsiei, afaziei şi nevrozelor.

Medicul Gheorghe Marinescu a fost primul din lume care a descris o boală autozomală recesivă, fiind urmat aproape 20 de ani mai târziu de medicul suedez Karl Sjogren. Cercetările lor în acest caz au făcut ca boala să primească, mai târziu, numele lor: sindromul Marinesco-Sjogren.

Marian Ion Ionescu

Medicul român este considerat un pionier în chirurgia cardiacă, fiind şi un inventator de renume în acest domeniu. Marian Ion Ionescu a realizat mai multe echipamente chirugicale, cele mai multe dintre ele – valve artificiale pentru inimă şi tot el este cel care a adus în România tehnica circulaţiei extracorporale în chirurgia cardiacă.

Ştefan Gheorghe Nicolau

Fondatorul şcolii româneşti de Dermatovenerologie este un medic recunoscut internaţional pentru aportul adus în domeniul histologiei cutanate. Ştefan Gh. Nicolau a descris mai multe tipuri de dermatoze ce acum îi poartă numele, precum scorbutidele foliculare Nicolau, dermatita livivoidă şi gangrenoasă sau exantemul exfoliant generalizat leucemic.

Lepra, infecţia sifilitică, dermatozele profesionale au fost şi ele studiate în detaliul de medicul român, astfel încât descoperirile sale au fost incluse în tratatele mondiale de specialitate. A fost unul dintre creatorii vaccinului împotriva şancrului moale – o boală cu transmitere sexuală cauzată de o bacterie gram-negativă – vaccinul Nicolau-Banciu şi unul dintre cei mai activi medici şi organizatori la nivel internaţional în lupta împotriva bolilor venerice.

Citeşte şi: Cristian Viişoreanu, chirurg oncolog căruia soarta i-a arătat că menirea lui este să salveze vieţi: “Când pacientul trece pe locul 2 ceva e foarte greşit.” – LIFE.ro %