Viaţa cântăreţei Patricia Kaas şi cum a ajuns un român, alături de Alain Delon, pe lista bărbaţilor importanţi din viaţa artistei
Este una dintre emblemele muzicii din Franţa, iar melodiile ei au răsunat în toate colţurile lumii. A fost comparată adesea cu Edith Piaf şi Mireille Mathieu, dar Patricia Kaas are propria voce, propriul stil şi şi-a construit propriul drum în rândul marilor voci ale lumii. Pe cât de bine i-a mers în carieră, pe atât de complicată i-a fost însă viaţa personală.
Patricia Kaas, artista care a demonstrat că e mult mai mult decât o copie a marilor cântăreţe
Patricia Kaas s-a născut pe 5 decembrie 1966, într-o comună din nord-estul Franţei, la graniţa cu Germania. De altfel, ambii părinţi ai ei au rădăcini germane, iar până la vârsta de 6 ani Patricia a vorbit un dialect specific zonei, un amestec de franceză şi germană. A avut 5 fraţi şi o soră, iar atmosfera din casă a fost mereu una de suport.
Mama a fost cea care i-a remarcat vocea şi a încurajat-o să insiste în această direcţie, aşa că la 8 ani Patricia Kaas cânta deja la mici evenimente de familie, precum nunta fratelui ei, iar repertoriul său nu era deloc lejer. Interpreta piese ale lui Edith Piaf, ale Silviei Vartan, Dalidei şi ale lui Mireille Mathieu, dar şi melodii de succes de peste ocean.
A prins aripi când a câştigat primul loc în cadrul unui concurs de muzică pop, iar la 13 ani fratele ei, Egon, i-a facilitat şi primul contract, cu un club din zonă. 3 ani mai târziu încheia şi un contract de modelling, însă la scurt timp după acest moment venea şi prima mare dezamăgire, când un producător celebru i-a spus că nu va semna cu ea pentru că lumea nu are nevoie de o a doua Mireille Mathieu.
Lucrurile aveau să ia o cu totul altă întorsătură pe când cântăreaţa avea numai 19 ani. Remarcată de un alt producător, acesta a prezentat-o textierului Fracois Bernheim. Impresionat de calităţile vocale ale tinerei, Bernheim a insistat pe lângă celebrul Gerard Depardieu să finanţeze muzica acesteia. Actorul nu doar că a acceptat să plătească pentru primul single al Patriciei Kaas, dar la el a pus umărul şi soţia sa, care a scris versurile împreună cu Bernheim.
Cântecul nu a avut impactul dorit, dar a dus-o pe artistă în atenţia unui alt textier, Didier Barbelivien. Scrisese deja Mademoiselle chante le blues şi a considerat că Patricia Kaas este perfectă să o interpreteze. A fost, de altfel, şi primul hit al artistei.
A urmat albumul cu acelaşi nume, care a stat pe locul 2 în Franţa vreme de 2 luni şi a avut vânzări de sute de mii de exemplare nu doar în Franţa, ci şi Belgia, Elveţia şi Canada. Artista primeşte şi unul dintre cele mai importante premii din industria muzicală a Franţei, Victoires de la Musique, categoria „Descoperirea anului.”
În 1989 însă succesul îi este umbrit de o tragedie personală. Mama Patriciei, cea care o încurajase şi susţinuse în muzică, a fost diagnosticată cu cancer şi a murit nu mult după acel moment. Ursuleţul de pluş pe care tânăra i-l trimisese mamei, să o aline în timpul convalescenţei, a devenit apoi totemul său, fiind alături de ea oriunde mergea.
În următorul an cântăreaţa pleacă în primul turneu mondial, ce avea să se întindă pe durata a 16 luni. A avut 196 de concerte în 12 ţări, în faţa a peste 750.000 de fani, a cântat în cele mai mari săli de concerte din Franţa cu bilete vândute în totalitate cu luni de zile înainte de reprezentaţii, dar la fel de bine primită a fost şi la New York sau Washington.
Noul album urcă şi mai rapid în topuri, urmează un nou turneu, chiar mai mare decât primul şi premii importante, cot la cot cu cântăreţe precum Cher, Tina Turner, Madonna şi Whitney Houston, iar cel de-al treilea album al său, Je te dis vous, îi defineşte statutul de vedetă internaţională şi se vinde în 3 milioane de copii.
În 2001 Patricia Kaas a debutat şi în cinematografie, alături de Jeremy Irons, în And now… Ladies and Gentlemen. Filmul nu a prins însă la public şi nici prestaţia cântăreţei nu a fost tocmai apreciată. Rămâne însă o voce care continuă să aibă lucruri de spus în muzică. În 2008 albumul Kabaret s-a vândut în 47 de ţări, în peste 16 milioane de exemplare, iar albumul tribut, din 2012, realizat în memoria legendarei Edith Piaf a fost urmat de un turneu de proporţii, cu concerte în 45 de ţări.
O viaţă personală plină de iubiri pasionale şi dezamăgiri
Pe cât de plină de succes i-a fost cariera, pe atât de complicată i-a fost viaţa personală. A şi mărturisit în urmă cu mulţi ani, într-un interviu, că a avut de ales între cele două şi a preferat să meargă pe primul drum.
S-ar putea spune că singura relaţie liniştită a ei a fost cea de la începutul carierei, cu Cyril Prieur, cu care a trăit vreme de 4 ani şi cu care a rămas prietenă şi după separare. A urmat o pasiune mistuitoare pentru belgianul Philippe Bergman care a încercat, după despărţire, să obţină o pensie alimentară din partea cântăreţei, lucru ce i-a lăsat acesteia un gust amar teribil.
Adeseori, este drept, am fost atrasă de bărbaţi care aveau o slăbiciune sau defecte.
Deşi a încercat mereu să fie o persoană cât mai discretă şi să-şi ţină viaţa departe de ochii curioşilor, Patricia Kaas a lansat în primăvara lui 2011 o autobiografie, Umbra vocii mele, în care face mărturisiri extrem de intime. Deşi nu dă niciun nume în povestirile ei, detaliile au făcut ca lucrurile să fie mai mult decât evidente.
Unul dintre subiectele tratate în carte a fost, cum altfel, presupusa poveste de dragoste cu Alain Delon. Actorul îşi făcuse un ţel din a o cuceri pe tânăra cântăreaţă care devenise idol mondial.
Era mult mai în vârstă decât mine, avea deja o anumită experienţă. Îl consideram atât de frumos… Dar nu am vrut să stric complicitatea noastră nici măcar cu un sărut. În acelaşi timp el mi-a spus aceste cuvinte, pe cât de adevărate, pe atât de groaznice: „Succesul îl vei plăti prin singurătate.” Între noi a fost o poveste de dragoste, trăită în felul nostru.
Dragoste ar fi fost şi în relaţia cu milionarul român Remus Truică, fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase, condamnat în 2020 la 7 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Invitată să cânte la aniversarea acestuia, în 2010, Patricia Kaas mărturiseşte în autobiografia sa că a fost tratată ca o prinţesă de bărbat şi că a cucerit-o rapid, în ciuda faptului că era conştientă că este căsătorit şi are copii.
Amantul meu a devenit preocuparea mea cotidiană, îmi făcea toate voile. Nu mai vedeam decât genele lui lungi, pielea lui mată şi surâsul irezistibil. Făcea dragoste de minune. E un amant desăvârşit. Avea întotdeauna să-mi povestească 1.000 de lucruri. Eram inseparabili. (…) Îmi spunea că sunt femeia vieţii lui, n-avea nicio îndoială în privinţa asta.
După luni de zile de pasiune şi călătorii în cele mai scumpe zone ale lumii cântăreaţa avea să-şi dea seama că lucrurile nu aveau să se schimbe în direcţia dorită de ea.
Trec zilele, săptămânile. Eu sunt încă amanta unui bărbat însurat. (…) Impresia amară că nu sunt decât un trofeu începe să pună stăpânire pe mine. Eu sunt celebră, el e bogat. Onassis şi Callas a lui, în versiunea 2010. Cu diferenţa că eu una nu vreau să-mi sacrific cariera pentru un bărbat, nu vreau să fiu doar un obiect în plus în colecţia lui.
Dar poate cea mai mare dezamăgire a vieţii cântăreţei este legată de momentul în care a aflat că nu mai poate avea copii.
Am aflat atunci când tocmai începusem să deschid acest capitol. A fost ca o palmă pe care am primit-o. (…) Credeam că voi putea alege eu însămi momentul când voi deveni mamă, dar iată că nu a fost aşa pentru că natura decide acest lucru.
Cântăreaţa a mărturisit şi că a ales în trecut să renunţe la sarcinile pe care le-a avut pentru că nu se simţea pregătită să devină mamă sau simţea că nu este bărbatul potrivit cel cu care era în acel moment.
Citeşte şi: Edith Piaf, “mica privighetoare” care și-a transformat dramele vieții în balade de succes internațional – LIFE.ro
Pe aceeași temă
Citește mai multe
