Căutare

Share this article

Supranumit „Cavalerul” politicii din peninsulă, Silvio Berlusconi pare că le-a făcut pe toate: afaceri de succes, politică la nivel înalt, patron de echipă de fotbal, scandaluri de toate felurile, probleme cu legea. Prim-ministru al Italiei în 3 rânduri, Berlusconi nu a fost nici pe departe genul de politician diplomat, ci mai degrabă unul temperamental. Viaţa lui Silvio Berlusconi este un şir lung de evenimente provocatoare, ce i-au construit acestuia un portret de om cu o inteligenţă rară, dar egocentric şi avid de putere.

Viaţa lui Silvio Berlusconi – Cum ajunge un copil de bancher mogulul Italiei

Născut în toamna lui 1936, la Milano, Silvio Berlusconi a dovedit încă de mic un talent deosebit în afaceri. Cu tatăl angajat la bancă, tânărul a învăţat repede ce înseamnă finanţele şi a început să câştige proprii bani în adolescenţă, prin diverse favoruri pe care le acorda colegilor precum rezolvatul temelor acestora. Lucrările erau valorificate în funcţie de complexitate. A urmat o perioadă relativ boemă în care Berlusconi, ca să îşi poată plăti studiile, a lucrat în cluburi de noapte sau pe nave de croazieră. Treaba lui era să distreze clienţii, iar pentru asta cânta şi spunea bancuri, un fel de stand-up comedy al anilor `50. În paralel se ocupa şi cu vânzarea de aspiratoare pentru ca veniturile lui să fie cât mai consistente.

Silvio Berlusconi, foto: wikipedia.org

Cu o licenţă în drept obţinută în 1961, Berlusconi refuză slujba oferită la banca la care lucra tatăl său, dar reuşeşte să obţină un credit de la aceeaşi bancă pentru firma sa de construcţii proaspăt înfiinţată, EDILNORD. În mai puţin de 10 ani compania sa ajungea să construiască un cartier întreg la marginea oraşului său natal, Milano, cartier în care ulterior aveau să se mute 10.000 de oameni. Berlusconi ajunge un baron în domeniul imobiliar, fără să vorbească însă niciodată foarte clar despre felul în care a ajuns să deţină o asemenea avere.

A urmat asaltul în domeniul media. A fondat grupul Fininvest, iar în 1974 a înfiinţat Telemilano, un post de televiziune prin cablu ce putea fi urmărit iniţial doar în cartierul construit de Berlusconi. Deşi legea prevedea că numai postul RAI avea dreptul de emisie naţională, acesta găseşte o portiţă ce avea să-l transforme în mogulul presei italiene. Cumpără şi fondează o multitudine de televiziuni locale ce aveau acelaşi program, ajungând astfel să emită la nivel naţional fără să fie acuzat că încalcă legea.

În 1980 avea să-şi vadă visul împlinit: înfiinţează Canale 5, primul post de televiziune privat cu drept de emisie naţională. Cu seriale de succes precum Dallas, jocuri-concurs şi emisiuni-spectacol în program, n-a durat mult până când noua jucărie a lui Berlusconi ajungea să aibă audienţe mai mari decât toate televiziunile de stat împreună. Dar acesta era încă începutul. Omul de afaceri înfiinţează alte 2 televiziuni naţionale urmărind aceeaşi reţetă şi ajunge să monopolizeze piaţa. Practic, cele 3 posturi, adunând aproape întreaga audienţă, adunau şi cele mai mari contracte de publicitate.

Ca un pas firesc, Berlusconi înfiinţează Publitalia 80, firmă ce avea să devină în foarte scurt timp cea mai mare agenţie de publicitate din Europa. Urmează intrarea în presa scrisă, apoi pe piaţa editurilor.

Achiziţia uneia dintre cele mai iubite echipe de fotbal din Italia, AC Milan şi dezvoltarea afacerilor în domeniul alimentar au adus pe buzele oamenilor un nou termen: berlusconism. Italienii stăteau în casele lui, cumpărau din magazinele lui, se uitau la televiziunile lui, îi citeau ziarele, ţineau sau urmăreau echipa lui.

Foto: sberlusconi.weebly.com

10 ani de zile Silvio Berlusconi a fost cel mai bogat om din Italia, cu o avere estimată la acel moment la peste 10 miliarde de dolari. Cutremurele de pe bursă l-au mai făcut să piardă câteva miliarde, dar s-a păstrat mereu între primii 5 cei mai avuţi italieni.

Viaţa lui Silvio Berlusconi – Politica, marea lui pasiune

Avea 57 de ani când a decis să intre în politică. A pus bazele partidului Forza Italia în câteva săptămâni, s-a aliat cu neofasciştii din Mişcarea Socială Italiană şi cu populiştii din Liga Nordului şi în aprilie 1994 câştiga alegerile şi devenea pentru prima dată premierul Italiei. Mandatul său avea să fie scurt însă, de numai 7 luni. Rămas fără sprijinul celor din Liga Nordului, Berlusconi s-a văzut nevoit să renunţe la visul său de putere, dar era ceva temporar.

2001 avea să fie anul în care Berlusconi se instala în fruntea Guvernului şi acolo avea să rămână vreme de 5 ani, până când este învins la limită în alegeri de Romano Prodi. Doi ani mai târziu Berlusconi profita de neînţelegerile din coaliţia de guvernământ şi revenea în funcţia de premier al Italiei pentru cel de-al treilea mandat al său, mandat ce avea să se încheie în 2011, odată cu apogeul crizei financiare pornită în 2008 şi cu escaladarea acuzaţiilor şi proceselor intentate pe numele său.

Foto: reuters.com

Deşi a avut interdicţie de a mai candida la funcţii oficiale vreme de 5 ani, Berlusconi nu s-a retras niciodată cu adevărat din politică, iar la 83 de ani continuă să fie extrem de activ pe reţelele sociale şi spune că se pregăteşte pentru o revenire în forţă.

Viaţa lui Silvio Berlusconi – Femeile tinere, constanta din viaţa lui Berlusconi

Avea 29 de ani şi abia începuse să ia avânt pe piaţa imobiliară când Silvio Berlusconi a decis că e momentul să se aşeze la casa lui. S-a însurat cu Carla Elvira Dall`Oglio, iar un an mai târziu i se năştea şi primul copil, Maria Elvira. După alţi 2 ani apărea şi primul fiu, Pier Silvio.

Foto: caffeinamagazine.it

Berlusconi nu a fost însă niciodată bărbatul unei singure femei. Pe când începea asaltul în media, începea şi relaţia cu Veronica Lario, o actriţă ce avea să-i facă şi ea 3 copii, primul când afaceristul era încă însurat cu prima soţie. În 1984 se năştea cel de-al treilea copil al lui Berlusconi, o fată pe nume Barbara. Doi ani mai târziu apărea Eleonora, iar după alţi 2 ani se năştea Luigi, cel de-al cincilea copil al său. Abia în 1985, la un an de la apariţia primului copil din relaţia cu Veronica Lario, Berlusconi a divorţat de prima soţie şi a mai avut nevoie de alţi 5 ani ca să o ia de nevastă pe cea care l-a făcut tatăl a 5 copii.

Silvio Berlusconi şi Veronica Lario, foto: milano.corriere.it

Nici această căsnicie nu a fost însă una liniştită. Veronica Lario avea să mărturisească faptul că Berlusconi nu era niciodată alături de ea, nici chiar când fizic îi stătea aproape. Vorbea mereu la telefon, trimitea munţi de trandafiri roşii unor alte femei şi nu o ducea niciodată în vacanţe sau la restaurant. Intrarea lui în politică a însemnat retragerea ei completă din viaţa publică. Iar în timp ce el se prezenta drept un familist ce abia aştepta să ajungă seara acasă, în sânul familiei, autobiografia Veronicăi Lario a scos la iveală un om la polul opus, complet detaşat de ceea ce se petrecea în propria casă.

Mai mult, actriţa mărturisea că nu a împărtăşit niciodată viziunea politică a soţului său, nici pe plan intern, nici pe plan extern şi nu i-a votat niciodată partidul. În plus, când programele oferite de televiziunile sale au devenit tot mai puţin potrivite pentru copii, aceasta a făcut tot posibilul ca ai lor să nu-şi mai petreacă timpul în faţa micilor ecrane.

După cel de-al doilea divorţ Berlusconi nu a mai avut nicio problemă să-şi afişeze cuceririle, unele mai tinere decât propriii copii.

Silvio Berlusconi şi copiii săi, foto: celebfamily.com

Cea mai nouă iubită a acestuia, Marta Fascina, are 30 de ani şi este mai tânără decât omul de afaceri cu 53 de ani. Predecesoarea sa era cu 4 ani mai în vârstă şi a fost considerată iubita oficială a lui Berlusconi vreme de 10 ani.

Silvio Berlusconi şi Marta Fascina, foto: orissapost.com

Viaţa lui Silvio Berlusconi – Scandaluri, gafe şi probleme cu justiţia

Cu un ego ieşit din comun, preocupat peste măsură de aspectul fizic, într-atât încât se vopseşte regulat şi are la activ multiple operaţii estetice, dar şi temperamental, Silvio Berlusconi a fost frecvent în mijlocul scandalurilor pe teme care mai de care mai diverse. A fost acuzat pentru diverse afirmaţii considerate sexiste, i-a scos din minţi pe musulmani când a susţinut că Islamul este inferior creştinismului, l-a descris pe Barack Obama drept „tânăr, frumos şi bronzat”, a îndemnat-o pe o tânără preocupată de siguranţa locurilor de muncă să-şi caute un soţ cu putere financiară, a anulat întâlniri oficiale pe ultima sută de metri sau şi-a pus partenerii de discuţii, şefi de state, în ipostaze ridicole.

Berlusconi a fost subiectul mai multor procese de-a lungul vremii. Printre cele mai recente se numără cel din 2017, când a fost trimis în judecată pentru mituirea unor martori într-un alt dosar în care era acuzat că a plătit minore pentru a întreţine relaţii sexuale cu el. Cu 3 ani înainte fusese achitat în respectivul dosar, Rubygate, însă procurorii l-au acuzat că a plătit 10 milioane de euro ca să le cumpere tăcerea martorilor prezenţi la aşa-numitele petreceri bunga-bunga. Acestea erau organizate în anii 2008-2009 la reşedinţele lui Berlusconi din Roma şi Sardinia şi presupuneau prezenţa mai multor tinere al căror scop era să-i întreţină pe omul de afaceri şi prietenii săi. Pentru fiecare astfel de proces intentat, avocaţii lui Berlusconi au folosit aceeaşi scuză: toţi banii daţi celor acuzaţi de procurori pentru prostituţie sau proxenetism erau de fapt cadouri pentru persoane care se confruntau cu diverse probleme de ordin material, iar afaceristul este o persoană foarte darnică, ce le sare mereu în ajutor celor ce au nevoie.

Foto: vanityfair.com

Suspectat şi de afaceri cu Mafia italiană, dar şi de o serie de infracţiuni fiscale, niciunul dintre procesele îndreptate împotriva lui nu a reuşit să îl mişte pe Berlusconi de pe piedestal. Deşi a primit mai multe condamnări de-a lungul anilor, în diverse dosare, abia în 2013 a primit şi o primă sentinţă definitivă, pentru evaziune fiscală. În 2015 a primit o altă pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru corupţie. De fiecare dată a scăpat fără să ajungă după gratii, în primul caz pentru că vârsta înaintată i-a permis să aleagă între arestul la domiciliu şi munca în folosul comunităţii, iar în cel de-al doilea pentru că faptele s-au prescris înainte de apel.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO