Vlad Vlăsceanu, chirurgul ce desenează pe pânză. Cum împletește medicina și arta pentru a vindeca trupul și sufletul pacienților săi

Dacă nu ar fi fost medicină, ar fi fost pictură?

Nu. Probabil aș fi făcut conservatorul sau profesor de geografie aș fi devenit. Mama mea a fost dascăl și mi-a insuflat din această pasiune. Îmi aduc aminte că în liceu făcea pregătire cu elevii și eu veneam acolo doar să o ascult cum predă.

Ce îți place la tine, Vlad?

Îmi place că sunt o fire optimistă care se adaptează ușor, găsesc soluții în orice situație și asta mă face să ajung de fiecare dată unde doresc.

Sunt și lucruri care nu îți plac?

În această etapă a vieții mele nu sunt lucruri care să nu îmi placă la mine. Bineînțeles că tot timpul avem ceva nou de învățat și de perfecționat. Faptul că am tot timpul așteptări mari de la oameni, deși viața mi-a dovedit de multe ori că nu ar trebui, e unul din lucrurile care nu îmi plac la mine.

Care este lucrul cel mai curajos pe care l-ai făcut în viață? Despre cel mai frumos, cred că nu încape îndoială, că e copilul.

Cel mai curajos lucru pe care l-am făcut și pe care îl voi mai face dacă va mai fi necesar, este să recunosc că am greșit.