Vor fi sau nu lovite de criză investițiile imobiliare? Și care este povestea de viață a arhitectului Ștefan Sava, strănepotul proprietarului „Palatului de la Șosea”, tânărul care vrea să îmbrace acoperișurile din București în grădini verzi? - LIFE.ro
Sari la conținut

Stefan Sava este arhitect și spune că a ales această meserie din întâmplare, uitându-se cu plăcere pe planurile unei construcții pe care urma să o realizeze părinții lui. Pas cu pas s-a îndrăgostit de această meserie și azi conduce unul dintre birourile de arhitectură importante din București. Proiectele în care s-a specializat sunt blocurile de locuințe centrale ce poartă cumva amprenta și viziunea lui: grădinile de pe acoperiș.

Am povestit azi cu el despre aceste oaze de verdeață ce dau un suflu nou orașului, despre cum ar trebui să arate un plan de urbanism, dar mai ales despre ce urmează în viitorul apropiat din punct de vedere al crizei în domeniul imobiliar. Când și cum e bine să ne cumpărăm o locuință și în ce ar trebui să investim.

Iar la final, Ștefan Sava mi-a povestit istoria familiei lui, cu rădăcini ce se trag de la unii dintre cei mai mari industriași ai țării, ce au construit una dintre cele mai frumoase case de „la Șosea”.

Vila D. Ionescu, „Palatul de la Șosea”, la început de secol XX

Am auzit că faci lucruri tare frumoase pentru imaginea Bucureștiului. De cât timp ești arhitect?

Ștefan Sava: Arhitect cu diplomă sunt de 7 ani. Arhitect sunt de 13 ani, de când am intrat în anul I de facultate.

Și cum ai ales tu facultatea de Arhitectură?

A fost o alegere de impuls. Nu știam exact ce facultate vreau să fac și întâmplarea a făcut ca ai mei să aibă legătură cu domeniul și să construiască o casă în care noi ar fi trebuit să ne mutăm, dar pe care până la urmă am vândut-o. Mi-a plăcut ideea mergând pe șantier și văzând ce înseamnă proiectarea. Arhitecții ne dăduseră planurile acasă și eu mă uitam pe ele cu mare plăcere. Cumva așa mi-am dat seama ce îmi place. La un moment dat maică-mea mi-a explicat ce ar însemna să fiu arhitect, ce face un arhitect, mi s-a părut foarte interesant și am decis să încerc. Am avut și norocul să am un profesor de pregătire foarte, foarte bun și atunci am mers din aproape în aproape și am spus că e ce mi se potrivește.

Dar ce meserie aveau ai tăi?

Ștefan Sava: Ingineri amândoi. Taică-meu a fost inginer de rezistență și a și profesat, în schimb mama nu a profesat.

Ce faci tu acum? Ce proiecte ai?

Am un birou de proiectare pe care l-am deschis încă din facultate. Am reușit să leg niște prietenii și colaborări cu constructori și dezvoltatori și astfel au reieșit niște proiecte frumoase, în special în centrul Bucureștiului. Astfel facem tot posibilul să respectăm proiectul arhitectural, să ținem cont atât de necesitățile locuitorilor și ale orașului. Numai în direcția aceasta încercăm să proiectăm.

Adică luați niște clădiri deja existente și le transformați?

Nu. Lucrăm în special pe clădiri noi, iar acolo unde există o clădire valoroasă o păstrăm să o valorificăm.

Dar știu că pentru majoritatea clădirilor, construiți grădini pe acoperiș….

Da, este cumva un simbol al nostru. Am propus încă de la început ca pe toate clădirile de locuințe, terasele de sus să fie amenajate și transformate într-un fel de grădini urbane pe care să le oferim locuitorilor. Aceste grădini aparțin apartamentelor de la ultimul etaj, nu sunt spații comune.

Dar care ar fi beneficiul pentru toată lumea al acestor clădiri?

Locatarii de la ultimul etaj sunt principalii beneficiari ai acestor grădini. Ei și prietenii lor 😀. Beneficiul la nivel larg este acela că vorbim de zone vegetale destul de mari de care orașul are nevoie și care oferă o estetică specială clădirii. Nu sunt făcute numai pe roof top-uri pentru că toate terasele sunt amenajate ca spații verzi. Însă cei de la ultimul etaj sunt niște fericiți care beneficiază de niște grădini mult mai mari.

Grădină verde pe acoperișul unui imobil din centru, proiectată de Ștefan Sava

Sunt multe astfel de locuri în București?

Ștefan Sava: Nu sunt. Dimpotrivă, sunt extraordinar de puține. În acest moment, sunt 3 executate de noi, două sunt în execuție și mai urmează. Și mă refer aici strict la blocuri de locuințe.

Dar de ce alegeți centrul Bucureștiului?

Nu alegem numai centrul, nu avem proiecte doar în zonele centrale, dar cumva pe asta ne-am specializat, pe proiecte nu de dimensiuni mari, dar situate în inima Bucureștiului. Sunt blocuri cu doar trei apartamente generoase, până la blocuri cu 30 și ceva de apartamente. Mai mari nu facem pentru că doar acestea se pretează zonelor centrale. Ne-am concentrat pe zonele centrale unde ai nevoie de atenție mai mare.

Unul dintre imobilele proiectate de Ștefan Sava, în centrul Bucureștiului

Tot vorbești despre voi. Cine sunteți voi?

Ștefan Sava: Noi suntem un birou de proiectare de arhitectură care are o echipă de 10 oameni.

Adică tu ești owner-ul și ceilalți sunt echipa ta?

Eu și Alex Popescu suntem owner-ii și echipa este compusă din arhitecți și studenți.

Adică luați studenți și îi învățați meserie?

Da, pentru că e foarte interesant să lucrezi cu acești tineri. La facultatea de Arhitectură, în ultimul an, trebuie să faci practică la un birou de arhitectură. Pe mulți i-am preluat de la acest nivel. Avem și mai mici care și-au dorit să lucreze și să învețe. După facultate fiecare are nevoie de doi ani de angajare, un fel de perioadă de stagiatură pentru a avea apoi drept de semnătură ca să devină arhitecți.

Cum se vede prin ochii unui arhitect Bucureștiul acesta? Cum arată din punct de vedere arhitectural?

Ștefan Sava: Din punct de vedere arhitectural arată foarte perforat. Ciuruit chiar. Nu arată rău, e un oraș cu multe zone frumoase, dar există foarte multe discrepanțe destul de bruște pe alocuri. Se văd diferențele din diferite etape, unele din ele violente și neasumate. Sunt unele clădiri contemporane, poate puțin mai înalte sau mai futuriste din punct de vedere al fațadelor, dar asumate în anumite zone istorice. Acolo poate fi o plăcere să le privești. Dar în alte zone se văd intervențiile comuniste și sunt brutal asociate unor zone istorice cu valoare.

Altfel,, Bucureștiul e un oraș care place, are potențial, se poate dezvolta ok. Nu sunt pentru a distruge ce s-a făcut, chiar dacă s-a făcut prost pentru că până la urmă face și asta parte din istoria noastră, dar cât mai repede trebuie lucrat mai conștient pe oraș, cu atenție mai mare oferită impactului pe care îl au construcțiile noi.

Crezi că dacă ar veni un arhitect șmecher în Primărie, la Biroul de urbanism, ar putea să facă ceva într-un mandat două?

Nu știu dacă ar putea să facă ceva foarte vizibil, dar se poate lucra. Nu ține totul numai de arhitectul șef. Eu am o întreagă echipă în spate și la toate primăriile lucrurile sunt similare. Un arhitect șef împreună cu o echipă bună a primarului, cu consilierii pe probleme de urbanism, împreună cu specialiști din domeniu care să lucreze la planul general al orașului, ar putea face lucruri bune. Trebuie să se pună toți la o masă, să treacă de micile interese și să se gândească primordial la oraș, la cum se poate dezvolta el. Încă se poate. S-au făcut multe greșeli, dar un arhitect împreună cu o echipă bună ar putea să facă lucrurile să se miște.

Fiind un arhitect care proiectează locuințe, bănuiesc că ai idee despre evoluția pieței imobiliare și ai putea să faci niște previziuni. Ce crezi că ne așteaptă?

Ștefan Sava: Mă lovesc de piața imobiliară prin proiectele pe care le fac pentru că pe anumite proiecte fac și eu parte din rândul dezvoltatorilor.

Ți-e frică?

Frica e permanentă. Acum e vorba de frica de necunoscut, de neclaritate pentru că e greu să identific un început și un sfârșit al situației. E clar că efecte vor fi și se vor resimți economic, e clar că vor apărea scăderi pe piața imobiliară, sub o formă sau alta. Acum, ca feedback în timp real, lumea nu s-a schimbat. Încă avem proiecte, încă apar altele noi, cei care le au începute trag tare să le termine, prețurile nu au scăzut la vânzare, ce s-a întâmplat însă a fost o scădere a vânzărilor.

Adică suntem departe de criza din 2009?

E cu totul altceva. Nu suntem neapărat departe economic dar suntem mai pregătiți. La finalul acestei crize s-ar putea ca în bani să vedem efecte similare cu cele din 2009, însă suntem pregătiți să o putem prelua și amortiza pe termen lung. Am fost anunțați încă din primăvară că vine criza, că ne va ține, că ne va chinui și noi ne-am adaptat. Economic nu ne poate surprinde pentru că fiecare și-a calculat deja bugetele și toată lumea lucrează în cunoștință de cauză. Va fi o altfel de criză, una mult mai previzibilă, dar ce se va întinde pe o perioadă greu de intuit.

Citește și:

Raluca Şoaita, arhitectul care a proiectat viitorul spital de oncologie pentru copii ce se construieşte la Marie Curie

Adică dacă avem niște bani de investit sau ne dorim să facem o investiție imobiliară e mai bine să mai stăm puțin că o să scadă prețurile sau e mai bine să cumpărăm acum?

Nu. Eu consider asta o greșeală care se face constant, nu doar în criză. În principiu dacă vrei să investești într-o locuință, dacă nu ai presiunea de a te muta rapid, această investiție e potrivită în orice moment, indiferent de perioadă. Într-adevăr, criza din 2009 i-a lovit tare de tot pe investitorii speculatori. Însă pe cei care au vrut să-și cumpere o locuință, nu cred. Au cumpărat-o mai scump, dar peste niște ani, chiar dacă valora mai puțin, puterea de cumpărare era aceeași. Dacă o vindeai mai ieftin, puteai să-ți cumperi tot mai ieftin o nouă locuință. Așa că, dacă vrei să-ți cumperi ceva, cumpără-ți.

Există și un exemplu punctual: azi dacă vrei să-ți cumperi un apartament în valoare de 140 de mii de euro, plătești TVA de 19%. Din ianuarie vei plăti TVA 5% pentru că tocmai s-a aprobat legea zilele trecute.

Și apropo de asta se va simți un efect real în următoarele luni pentru că nimeni nu va mai cumpăra apartamente între 90 și 140 de mii de euro.

Altfel, dacă alegi să cumperi asigură-te că iei apartamentul de care ai nevoie, faci investiția pe care ți-o dorești la prețul corect și nu o să ai probleme.

Se vor vedea scăderi pe zona periferică a orașului, la nivel de cerere, însă, pe zona centrală nu cred că vor fi scăderi cu mai mult de 10%. Un apartament în centrul orașului va valora întotdeauna cel puțin cât ai dat pe el.

Tu stai în centru?

Da 😀.

Care e proiectul tău de suflet, din cele făcute până acum?

Greu de spus. Dar cred că proiectul meu de suflet e proiectul de diplomă care nu s-a realizat. E un proiect în care am crezut, pe care l-am făcut foarte sincer și la vremea respectivă m-am transpus și în nevoile unui arhitect și ale orașului și ale celui care construiește clădirea. Din proiectele realizate e greu de spus, în principiu cred că ultimul proiect e întotdeauna cel de suflet.

Vila D. Ionescu, azi

Ce voiai să te faci când erai mic?

Ștefan Sava: Am trecut prin multe. Bineînțeles că una dintre primele meserii pe care mi-am dorit-o a fost cea de polițist, dar, mai târziu nu știu de ce mi s-a părut mie interesant să mă fac avocat. Părea interesant să-i convingi pe unul și pe altul de ceva.

Numele tău mă duce cu gândul la o familie veche din București, cu rădăcini în interbelic…

Familia mea din partea tatălui e veche în București, de pe la 1900.

Bunicii lui Ștefan, din partea tatălui

Ce știi despre istorie? Ce erau bunicii?

Ștefan Sava: Bunicii și mai ales străbunicii erau într-adevăr mari industriași în zona Ploiești. Aveau fabrică de cărămidă, fabrică de cherestea și multe alte business-uri în vremea respectivă. La finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX le-a mers foarte bine și au realizat foarte multe lucruri, inclusiv investiții în București. Se poate ca drumul meu să fi fost ușor influențat de casa construită de străbunicul meu în 1927, pe care a lucrat-o cu arhitectul Toma Socolescu, un arhitect celebru în România despre care am învățat la școală. Casa era „la Șosea” în zona Kiseleff și dacă nu e cea mai reușită casă, pot spune că e una dintre cele mai reușite și cunoscute case din București.

Și acolo au stat străbunicii tăi?

Da. I se spune „Palatul de la șosea”. 😀

Străbunicii lui Ștefan Sava

Și ați revendicat-o după revoluție?

Ștefan Sava: Am reușit să o revendicăm cu greu  în 1999. Și cu mare noroc. Bunicul meu a reușit să păstreze cumva, undeva, nu știe nimeni, toate actele originale. Am revendicat-o și bineînțeles că am vândut-o pentru că nu ne permiteam să o întreținem, iar familia fiind extinsă ar fi trebuit împărțită cameră cu cameră 😀

Share this article

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora