Ziua Europei, ziua în care se sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa, este umbrită anul acesta de războiul din Ucraina

Sunt 14 de ani de când Ziua Europei a fost declarată sărbătoare oficială şi 37 de ani de când s-a decis sărbătorirea ei pe 9 mai, ca un simbol al păcii şi unităţii pe continent. Anul acesta însă nu e loc de sărbătoare, câtă vreme în Ucraina se desfăşoară unul dintre cele mai mari conflicte armate de pe teritoriul Europei de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, parafată în aceeaşi zi de 9 mai.

Ziua Europei, o scurtă istorie

1985 a fost anul în care Comunităţile Europene, cele ce mai târziu aveau să formeze Uniunea Europeană, au adoptat drapelul Europei şi au stabilit ca Ziua Europei să fie sărbătorită în fiecare an pe 9 mai, data la care a fost semnată declaraţia istorică Schuman.

În 1950, pe 9 mai, ministrul francez de externe, Robert Schuman, a propus unirea industriilor de oţel şi cărbuni din Franţa, Germania de Vest şi alte state de pe continentul european creând astfel Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Schuman, considerat drept unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, considera că justiţia nu putea fi definită exclusiv în cadrul fiecărui stat şi că era nevoie de mult mai mult decât o comunitate a industriilor siderurigică şi carboniferă. Acesta era, de fapt, primul pas menit să pregătească marile schimbări politice la nivel european după ce întregul continent fusese mistuit de cel mai greu război din istoria lumii.

Declaraţia Schuman vorbea despre naşterea Europei unite şi împiedicarea războiului între statele membre, încurajând, în acelaşi timp, menţinerea păcii la nivel mondial. Se vorbea şi despre înfiinţarea primei instituţii supranaţionale din lume şi crearea unei pieţe unice în întreaga Comunitate.

Declaraţia a reprezentat începutul procesului de cooperare între statele europene. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului a fost înfiinţată un an mai târziu, prin semnarea Tratatului de la Paris de către reprezentanţii Franţei, Germaniei de Vest, Belgiei, Italiei, Olandei şi Luxemburgului, iar aceasta a dus la realizarea unei pieţe unice europene a cărbunelui şi oţelului, cu preţuri liber stabilite, fără subvenţii sau taxe de import/export. A fost urmată de fondarea Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică. În anii 1960 acestea au fuzionat şi a fost astfel înfiinţată Comisia Europeană.

8/9 mai, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în Al Doilea Război Mondial

Tot în mai este comemorată şi ziua în care aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au învins Germania nazistă, punând astfel punct celui mai greu război ce a avut loc vreodată pe continentul european şi celui mai mare conflict militar petrecut în întreaga lume.

Se împlinesc 77 de ani de atunci, iar ţările Europei o marchează în mod diferit. Fostele state membre ale URSS, ale fostei Iugoslavii şi cele mai multe ţări din estul continentului, inclusiv România sărbătoresc Ziua Victoriei pe 9 mai, în timp ce state precum Marea Britanie, Franţa, Cehia, Slovacia, Ţările Baltice şi părţi din Germania o sărbătoresc pe 8 mai.

În fapt, Germania a capitulat pe 7 mai 1945, la ora 2.41, la Reims, în Franţa. Actul semnat atunci de şeful operaţiunilor Statului Major german prevedea ca ostilităţile să ia sfârşit pe 8 mai, la ora 23.01. Stalin s-a înfuriat însă pentru că capitularea nu s-a semnat aşa cum şi-a dorit el, în capitala Reichului aflat sub ocupaţia Armatei Roşii. Aşa că capitularea germană a fost din nou semnată, de această dată de şeful Statului Major al Wehrmachtului, pe 9 mai 1945, ora 00.16, la Berlin.

Tot pe 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle anunţat oficial victoria, însă vestea capitulării a ajuns abia în următoarea zi în Uniunea Sovietică, aşa că 9 mai a fost proclamată în URSS Ziua Victoriei împotriva fascismului şi sărbătorită începând cu 1946.

Până în 1990 au fost organizate anual parade cu tehnică militară, apoi s-au preferat doar comemorări simple. În 2007 Vladimir Putin a hotărât să revină la organizarea de parade militare cu ocazia acestei zile, iar în 2010, la împlinirea a 65 de ani de la victoria Aliaţilor, a avut loc cea mai mare paradă militară din istoria Rusiei post-sovietice. 10.000 de militari ruşi au defilat atunci alături de soldaţi americani, francezi, britanici, polonezi, dar şi din Comunitatea Statelor Independente, sub privirile a peste 25 de şefi de state, precum preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel. Marea Britaniei şi Statele Unite au decis să fie reprezentate arunci doar prin ambasadorii lor în Rusia.

Războiul din Ucraina şi disperarea lui Putin de a obţine victoria înaintea zilei de 9 mai

Semnificaţiile celor 2 sărbători de pe 9 mai nu fac decât să accentueze dorinţa Rusiei de a obţine cât mai rapid o victorie în Ucraina, cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin a vorbit constant în această perioadă de „denazificarea” acestei ţări. De la declanşarea atacurilor de anul acesta se estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 15.000 de militari şi câteva sute de vehicule de luptă. A eşuat în ocuparea Kievului şi îndepărtarea preşedintelui Vladimir Zelenski de la putere şi inclusiv în zonele aflate sub controlul militarilor ruşi forţele ucrainene continuă să opună rezistenţă, iar marea paradă pare sortită eşecului.

Experţii în domeniu cred însă că Putin nu va renunţa în niciun caz la parada de 9 mai. Mai mult, cel mai probabil se va folosi de micile reuşite obţinute, precum cucerirea unor teritorii în Luhansk şi Doneţk, ca să le împacheteze sub forma unei victorii triumfale şi să-şi convingă poporul de reuşita războiului pe care l-a denumit drept „operaţiune militară specială”.

Citeşte şi: Istoria conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a teritoriilor disputate – LIFE.ro

Imaginile din acest articol ne-au fost furnizate de depositphotos.com.