Dacă spontaneitatea este de dorit, implicând creativitate și curaj, comportamentul impulsiv denotă lipsa autocontrolului, căutarea eliberării imediate a unei tensiuni interioare, fără a ne gândi la efecte pe termen scurt, mediu sau lung ale acestuia. Cum ne putem gestiona corect impulsivitatea, ce se află în spatele ei și de ce, uneori, pare atât de dificil de controlat un astfel de comportament?
Ce este comportamentul impulsiv
Ne putem uita la comportamentul impulsiv ca manifestându-se pe o axă continuă având la un capăt varianta de comportament inofensiv, minor (și totuși deranjant pentru sine sau pentru cei din jur) de tipul întreruperilor unor activități sau discuții la care nu participăm, și la celălalt capăt varianta de comportament cu adevărat dăunător sieși și celor din jur.
La acest al doilea capăt regăsim cheltuielile compulsive, comportamentul imprudent (la volan sau în activități sexuale, de exemplu), dependența de jocurile de noroc, de substanțe stupefiante, comportamentul alimentar dezechilibrat, dar și impulsivitatea asociată cu alte criterii de diagnostic unor tulburări asociate și prezente în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburarilor Mintale, cum ar fi printre altele: tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție (ADHD), cleptomania, tulburarea bipolară (mai mult în faza maniacală), tulburarea explozivă intermitentă și piromania.
Comportamentul impulsiv este nepremeditat, persoana în cauză negândindu-se la consecințele pe termen mediu sau lung, ci luând în calcul doar efectele imediate de eliberare a tensiunii interioare prin satisfacerea impulsului. Poate fi mai ușor înțeles drept o reacție sau un răspuns mult prea rapid, pentru consecințele negative pe care le poartă.
„Îmi plăcea să mă identific cu Carrie Bradshaw din «Totul despre sex», spunându-mi că îmi place să îmi țin banii la vedere: în dulap. Totuși, am ajuns la terapie când am ajuns să nu îmi plătesc datoriile casei sau chiar să mă împrumut pentru a-mi satisface această adicție. Cheltuiam tot mai mult și făceam acest lucru pentru a domoli stresul și anxietatea. Mijloacele erau nepotrivite, însă erau singurele la îndemână atunci. Era ceva ce simțeam că nu pot controla…” mărturisește Anca, 39 de ani, București.
Impulsivitatea se diferențiază de spontaneitate prin consecințele pe care fiecare dintre acestea le produce, în viața proprie sau pentru cei din jur. Spontaneitatea este, dacă vreți, privită cu ochi buni, drept o abilitate care implică creativitate, deschidere, curaj și care creează rezultate pozitive și benefice, pe când impulsivitatea este judecată și respinsă de societate și se traduce printr-o lipsă a autocontrolului, o capacitate redusă de stăpânire a impulsurilor.
Ce se află în spatele unui comportament impulsiv
Citește continuarea AICI
Pe aceeași temă
Citește mai multe
