Amanda Mesler (Microsoft): „Nu mi-am folosit niciodată relaţiile pentru a obţine un job, am fost mereu la interviuri.”

Amanda Mesler este o femeie de afaceri, lucrează pentru Microsoft, a fost pe rând CEO, COO, Chief Client Officer, Corporate Strategy Officer. Este mamă a trei copii, o fire sportivă, speaker, are o experienţă în business de 26 de ani. Am cunoscut-o în cadrul Women Think Next, platforma de evenimente organizate de Microsoft. Este o femeie puternică, este americancă get beget şi, ah! Ce-mi plac femeile astea care au dus zâmbetul la nivel de politică relaţională şi care au, în acelaşi timp o duritate în business cum numai femeile de tipul ei pot avea. Înţelegeţi genul? Sportivă (cum altfel?), globetrotter, business addicted, chiar şi fashion victim. E specialistă în tehnologie şi vânarea ei, de aceea m-a tentat grozav să o întreb şi lucruri care nu ţin de acest domeniu: reviste printate, modă (am remarcat că avea o geantă Michael Kors în care ducea de toate, de la laptop la telefon). Şi cu toate că a participat la un eveniment de networking, cu toate că a zâmbit şi a împărtăşit din experienţa sa, m-a uimit că a spus că nu e prea bună la networking… De aceea am întrebat-o:

De ce spui că nu eşti bună la networking?

Bună întrebare. Pentru mine noţiunea de networking e strict legată de căutare unei noi funcţii, a unui job. Şi, cu toate că sunt conectată cu atîţia oameni din business, nu sunt în stare, ba chiar nu suport ideea de a întreba sau cere prin această reţea, un job. La Microsoft de pildă, când m-am angajat, deşi îi ştiam pe cei din executiv, am ales să mă duc la interviu ca oricine… Cred că e o treabă specifică femeilor, pentru că bărbaţii nu au această problemă. Dar networking înseamnă să te conectezi cu oamenii cu care te potriveşti, cu care împarţi cam aceleaşi preocupări. Şi dincolo de abilităţile personale, networking înseamnă azi o adevărată tehnologie! Să fii în stare să te conectezi cu oricine din orice colţ de lume! Fetele mele mă învaţă azi chestii noi, mă menţin tânără, să ştii. Cu toate că ai putea spune că o persoană ca mine, care lucrează pentru Microsoft ar trebui să fie cea mai bine pusă la punct din punct de vedere tehnologic sau aşa ceva. Ei bine, aflu lucruri noi de la copiii mei. Generaţiile noi învaţă cu o viteză incredibilă!

În România se spune că dacă nu eşti pe facebook, nu exişti!

(Râde) Exact! Astăzi cam aşa e…

Ce crezi despre Facebook, Instagram, Snapchat…

Facebook folosesc doar pentru a trimite poze familiei mele sau copiilor, sau prietenilor, este destinată relaţiilor mele personale. Cea mai mare reţea pe care o am este LinkedIn pentru că e vorba despre business şi nu intervine în viaţa mea personală. Folosesc de asemenea whatsapp. Snapchat este folosit de fetele mele. Eu nu ştiam mai nimic despre Snapchat, dar soţul meu m-a întrebat acum vreo 2 săptămâni: ai văzut ce au pus fetele pe Snapchat? M-am pus la punct cu asta şi am aflat şi despre Snapchat. Este foarte uşor de folosit pentru cei tineri, pentru că e la fel de simplu ca un selfie, dispare în 24 de ore şi pare cea mai simplă cale de a spune şi arăta tuturor ce ai făcut sau ce experienţă ai trăit… faptul că stă 24 de ore şi apoi dispare, le dă tinerilor (pentru că mai degrabă ei folosesc) sentimentul de siguranţă.

Nu crezi că atâta tehnologie şi atâtea căi de comunicare îi fac pe oameni, paradoxal, mai singuri?

Da, cred că da, chiar am avut o dezbatere cu cineva pe tema asta de curând. Da, pentru mine, cel puţin, dincolo de reţelele sociale, relaţiile personale sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante. Folosesc tehnologia pentru a vedea oamenii, adică cel puţin cu familia mea, asta fac. Prin Skype mă conectez cu ei. Eu stau în Londra, ei în US, dar prin Skype ne vedem, vorbim, petrecem timp împreună! Celelalte reţele sociale nu realizează parcă o conexiune aşa de puternică între oameni. Pentru generaţia mea, relaţiile umane sunt importante, chiar dacă tehnologia mă apropie de cine vreau. Pentru generaţia care vine… Nu ştiu.. Iubesc tehnologia, dar tehnologia pentru mine înseamnă să fiu mai productivă, mai eficientă cu timpul meu, cu tot ce fac. Generaţia care vine este mai sociabilă într-un anume sens, se conectează mai repede, dar să-ţi dau un exemplu: fata mea cea mare a avut de rezolvat o anume cerinţă într-un internship pe care l-a avut şi anume să vorbească la telefon cu câteva agenţii. Era foarte stresată de faptul că trebuia să ia telefonul şi să vorbească cu acei oameni necunoscuţi, nu să-i abordeze online! S-a descurcat, dar i-a fost cumva teamă, mă întreba cum să facă asta? Pe vremea mea, noi nu aveam această problemă! Luai telefonul şi sunai! Aici văd pericolul: în ceea ce priveşte relaţiile, conexiunile personale. În rest, tehnologia nu poate să aducă decît lucruri bune, dacă este folosită cum trebuie: de la procedurile medicale care pot înlocui mâinile chirurgilor, pînă la alte domenii…

O ultimă întrebare: de ce Michael Kors?

(se opreşte o clipă, procesează şi izbucneşte în râs) Aaaa! În fiecare an de când mă ştiu, familia mea îmi cumpără genţi. Anul acesta am primit o minunată poşetă Mickael Kors în care îmi pun laptopul, telefonul şi alte lucruri şi care este şi foarte stylish.

Eşti o fashion victim?

Da. Nu eram, dar am devenit. Cineva de aici din public m-a întrebat despre bani. Da, acum am bani, am făcut bani şi pentru că îmi permit, cumpăr lucruri, da, îmi place moda, pe asta cheltui destul de mult. Simt că e pentru mine, e ceva care îmi place mult…

Tu, o femeie de business din online, care foloseşte atât de mult tehnologia, căreia îi place moda, mai citeşti reviste? Mă refer la print?

Oh… Nu m-am mai gîndit la asta… Nu, nu citesc! Nu cumpăr. Nu mai cumpăr reviste. Obişnuiam să citesc, dar acum, nu. Mai iau din când în când revista Runner’s World, cu toate că pot să îmi iau informaţiile de pe site, revista are ceva ce nu găsesc online…

Crezi că printul va dispărea cu totul, va muri?

Nu, nu cred că va muri. Cred va scădea foarte mult, dar nu va dispărea de tot. Până şi fetele mele preferă din când în când să aibă în mâini câte o revistă cu multe pagini, a hardcopy. Nu, nu va dispărea complet.