Andra Pavel și Clara Mateoiu, antreprenoare la 21 de ani

Andra Pavel și Clara Mateoiu sunt studente la Academia de Antreprenoriat și anul trecut, ca proiect de școală, au creat de la zero o companie ce produce cosmetice naturale pentru corp.

Au făcut o cercetare despre preferințele utilizatoarelor, au căutat rețete pe internet, au început prin a crea mixturi cu robotul de bucătărie, pentru ca acum să aibă o colaborare cu un laborator de specialitate, care oferă garanția produsului, și au lansat o nouă gamă de creme cosmetice, sub brandul Humance Cosmetics, au lărgit rețeaua de distribuție și țintesc un profit de 10.000 de euro brut la sfârșitul acestui an.

Despre cum ajungi antreprenor la 21 de ani aflăm în câteva minute de lectură.

Ce știu eu despre business-ul vostru este că a început ca un proiect de facultate. Povestiți-mi despre asta!

Clara Mateoiu: Da, noi suntem studente la The Entrepreneurship Academy, o facultate deschisă în 2016 în București. Este nouă și destul de mică; acum are 115 studenți în total și scopul ei este ca la sfârșitul celor 4 ani să ai un business funcțional, care să-ți aducă un profit și să înlocuiască jobul pe care de obicei studenții îl caută după facultate.

Andra Pavel: toate cursurile sunt axate pe business, adică el este prioritar, iar cursurile pe care le urmezi apoi sunt menite să completeze informațiile și cunoștințele de care ai nevoie pentru a-l dezvolta: research, marketing, vânzări. Temele noastre sunt date de business, iar dacă nu ai unul nu poți face altceva decât să te apropii de alți colegi, care derulează unul și muncești pentru ei.

Avem și sumă stabilită pe care trebuie să o atingem până la finalul anului, adică 2000 de E profit brut. E valabil pentru anul meu, anul III. Când eram în anul I suma era 1500 de euro, dar suma a scăzut progresiv pentru că și-au dat seama că este un pic cam mult. Dar am reușit atunci pentru că se accepta ideea de a fi angajat la o firmă, iar eu am intrat în marketing.

Este o simulare sau un business real?

Clara Mateoiu: Totul este real. Avem o firmă, înregistrată la Registrul Comerțului, iar profitul de la sfârșitul anului se dovedește cu facturi și extrase de cont, declarații la ANAF.

Voi de ce ați ales să-l faceți și de ce nu era o variantă mai bună să vă angajați la alți colegi?

Clara Mateoiu: Nici nu am văzut această din urmă opțiune.

Andra Pavel: Ba chiar am avut angajatul nostru, un coleg din anul I și i-am zis că dacă aș fi primit în primul an o astfel de slujbă nici eu nu aș fi refuzat-o fiindcă atunci, la început, ești foarte confuz. E un an foarte greu. Mai ales să intri astfel în sistemul românesc.

Hai să vedem! Cu ce background ați ajuns în această facultate?

Andra Pavel: Eu am fost elevă în Colegiul Lazăr, dar de acolo nu știam exact la ce facultate să merg, câtă vreme eu căutam să fac 100% business. Asta fac și ai mei și știam că asta vreau.

Am aplicat, iar în perioada clasei a XII-a am creat o conferință cu alte două colege, pe care am susținut-o în cadrul facultății. Acolo am simțit că este locul meu și am ales să merg mai departe cu ei. Admiterea a fost un pic mai diferită, în sensul că ne-am adunat într-o echipă și am primit fiecare ceva de făcut dintr-un business real.

Voiam să aplic și la Copenhagen Business School dar am preferat să rămân aici fiindcă voiam să fac ceva și pentru țară.

Clara Mateoiu: Eu am terminat Școala Centrală, în București, după care am ales să îmi urmez un vis în care credeam foarte mult atunci: voiam să fiu artistă. Am plecat în Nisa, la studii de istoria artei și filozofie. Era un program post-liceal, care îți dădea opțiunea să continui sau să încerci altceva după primul an.

După un an mi-am dat seama că-mi place, că este un hobby bun dar că nu e ceva ce vreau să fac pentru toată viața, zi de zi. Mi-am dat seama atunci că ce-mi doresc de fapt este să creez, să construiesc ceva. Crezusem că se poate face asta doar prin artă, dar am realizat cât de mult poți face asta printr-un business. Iar în ce facem noi acum, frumusețe și mici trucuri pentru ea este atâta loc de creativitate și inovație încât mi-am dat seama că voi face ceva ce chiar creează valoare pentru un om.

M-am întors în țară, iar lucrurile s-au legat de la sine. M-am înscris la facultate aici și ne-am cunoscut când Andra era anul II, iar eu începusem studiile. Și poate sună nerealist, dar ne-am cunoscut… cum se zice? Parcă s-au aliniat planetele. (râde)

Andra Pavel: În fiecare an trebuie să plecăm în altă țară sau pe alt continent. În anul I am plecat, pentru 6 săptămâni, în Amsterdam. În anul II am ajuns în Capetown, în Africa de Sud, unde am întâlnit o româncă, Mădălina Batia, care are un business de cosmetice naturale, Wild Olive, la care am ajuns împreună cu ambasadorul de acolo. Mi-a plăcut foarte mult ce face ea și am zis că vreau și eu să fac așa ceva, lucru pe care l-am împărtășit cu antrenorul de echipă, iar ea mi-a spus că exact același lucru era și în planurile Clarei. Așa ne-am întâlnit, am vorbit și iată că acum lucrăm împreună.

Hai să explorăm un pic aceste certitudini ale voastre! De pildă, Andra, tu de ce erai atât de sigură că vrei să faci business?

Andra Pavel: În timpul liceului eram destul de confuză pe acest subiect. Când colegii mei se apucau de pregătire pentru arhitectură sau medicină eu nici nu știam ce voiam să fac. Știam că mereu am avut inițiativă. În clasă eu eram cea care ridica o problemă, cea care voia să schimbe ceva sau să facă lucrurile mai bine.

Am început cursuri de pilotaj, ceea ce, e adevărat, vine cu mult curaj, doar că ideea că am viața atâtor oameni în mâinile mele așa că am renunțat la gândul să fac din pilotaj o profesie. Și am organizat conferința despre care îți povesteam, cu mentori din Școala de valori. Prima a fost despre voluntariat, iar a doua despre business și IT. Atunci am avut această revelație.

Momentul de declic a fost atunci, când am realizat că acest subiect, legat de afaceri, mă face fericită. Cu mult mai fericită decât tot ce învățasem până atunci, decât tot ce aflasem de la cursul de pilotaj, unde știam fizică, meteorologie sau matematică. Aici, de fapt, mă simțeam bine.

Clara, cum și în ce context ți-a devenit limpede că e mai bine să vii în România decât să rămâi în Nisa și e mai bine să încerci zona de business decât cea de artist?

Clara Mateoiu: Sincer, ceea ce m-a șocat când am ajuns în Franța a fost o limpezire a unui gând cu care am crescut: că în străinătate totul e lapte și miere. În Franța există probleme exact ca la noi, de politică, de educație, de sistem.

În Nisa exista foarte multă pasivitate, deloc rea pentru nimeni din oraș. Să stai la soare, să citești toată ziua și să colinzi muzeele era la vie!

Doar că eu nu m-am regăsit într-o astfel de liniște și mi-am promis că voi reveni acolo la bătrânețe. Dar nu mi s-a părut o viață de student: de dimineață la facultate, pe la prânz acasă, vedeau seriale, se mai întâlneau pentru un suc, în vreme ce pentru mine la ora aia abia începea ziua, cu energie și poftă să fac tot felul de lucruri.

Am căutat tot felul de internship-uri din care să învăț ceva pentru mine, dar nu aveam nevoie neapărat de un job, ci voiam să ajung într-un loc din care să învăț ceva.

M-am întors în România cu poftă să fac ceva, ce nu reușisem să realizez acolo, și deja s-au strâns vreo 10 interviuri. Mi-am luat un job aici, unde am învățat pe de o parte că nu vreau să fi angajat, oricât de fain ar fi fost acolo, dar și că îmi place interacțiunea cu oamenii, îmi place lumea de business și că vreau să fac ceva al meu.

Ce înseamnă ca valori acest leadership antreprenorial? E despre dezvoltare personală, despre a genera profit, despre a conduce oameni, despre a construi? Despre ce este?

Andra Pavel: Pentru mine este despre a crea și a construi. Dar și despre a fi autentic atunci când ești antreprenor și poți alege o nișă care te reprezintă întru totul.

Clara Mateoiu: Este și despre dezvoltarea noastră, dar și despre business și profit. Cred că este despre a crea valoare și un obiect care să bucure și să aducă plăcere în viața cuiva.

Noi, indiferent dacă vom rămâne cu acest business sau vom face altceva, știm că în mijloc este omul.

De ce v-ar fi interesat un business social?

Andra Pavel: Asta voiam să fac. Când am ajuns în Amsterdam, mă uitam după business-uri sociale. Iar înainte de a lua decizia de antreprenoriat mă interesa și zona de management de mediu, pentru că voiam să ajut Planeta și omul.

De ce?

Andra Pavel: Am văzut multă suferință. Țin minte și acum că atunci când am fost admisă la facultate am făcut un video în care spuneam că ce vreau eu să ofer este către această țară. Când am ajuns în Africa și am văzut atât de multă sărăcie și asemenea diferențe între omul alb și omul de culoare încât am realizat cât de important este să dăm mai departe.

Clara Mateoiu: Cred că la mine a fost mereu o parte din felul de a fi. Întotdeauna am fost extra-miloasă. Am și fost crescută în acest stil și totdeauna mi-am dorit să ajut. Deși părea mereu complet nerealist: toate problemele lumii sunt atât de mari încât nu putem decât să ne plângem de ele. Doar că mama a intrat în board-ul Fundației Regina Maria și ea mi-a arătat foarte clar că pur și simplu nu e deloc greu să ajuți oameni, ci doar trebuie să vrei, să-ți faci un plan și să-l urmărești.

Care au fost piedicile?

Clara Mateoiu: Când am intrat în această facultate am intrat și într-o rețea de antreprenori și, dacă nu mi s-ar fi repetat întruna că e normal să ai blocaje, piedici, că nu e ca la un job, ci cazi și te ridici de mai multe ori într-o zi, cred că lucrurile ar fi fost mult mai dificile și surprinzătoare.

Am plecat la drum pregătită, dar când te lovește, impactul este uriaș, recunosc. Am avut și noi niște probleme acum ceva timp de credeam că totul s-a aliniat împotriva noastră.

Noi ascultăm un podcast, suntem fani ai Andreei Roșca și acolo ascultăm tot felul de antreprenori cu poveștile lor. Și cred că Radu Georgescu spunea la un moment dat: „viața unui antreprenor este să rezolve probleme, de dimineața până seara!”.

Andra Pavel: Poate pentru Clara a folosit anul de pregătire din Franța. Pentru mine însă a fost destul de greu. În Colegiul Lazăr, ca în orice alt liceu, cred, lucrurile sunt foarte simple: vedeam doar școală și bacalaureat. Am trecut examenul cu notă foarte mare, iar două luni mai târziu trebuia să plec în Amsterdam, pe cont propriu, pentru 6 săptămâni. Ne pune facultatea în niște contexte și medii dificile. Se spune despre ea că este „facultate de realitate” și chiar așa este. Acum, când vorbesc chiar și cu prietenul meu, care învață la Automatică văd că ei au probleme de studenți: sesiunea sau bursa. Iar eu mă uit mirată că nimeni nu pare deranjat că acei bani de bursă se cheltuie foarte repede și nu rămâi decât cu așteptarea următoarei încasări. Ce vreau să spun este că există o diferență uriașă între modul de gândire din sistemul educațional românesc și facultatea noastră. Iar mie mi-a fost foarte greu în anul I, dar ușor, ușor s-au așezat lucrurile.

Cum s-au așezat lucrurile?

Andra Pavel: Cred că prin reziliență. La început nu mă credeam capabilă de atâta răbdare.

Te-ai gândit vreodată să renunți la această facultate și să încerci altceva?

Andra Pavel: Mi-a trecut prin minte ideea de a merge la Drept. Pentru vreo trei, patru secunde. (râde) Adevărul e că mi-era puțin frică și mă revedeam în clasa a XI-a, când nu știam ce să fac. Acum colegii mei aveau planuri clare, unii aveau afaceri deja stabilite, iar eu nu știam ce să fac. Iar impulsul natural era să fac mereu ceva. Dar încet, încet am realizat ce-mi place și că e un proces, cu niște pași pe care trebuie să îi fac pentru a ajunge acolo unde îmi doream.

„Cum ai făcut primul milion?” era o întrebare, odată! Am impresia că voi sunteți exemplul viu că nu e nevoie decât de puțini bani pentru un business. Cum ați început?

Clara Mateoiu: Noi am început cu 400 de lei, cât a trebuit să plătim primele borcane și pe cineva care să ne prepare cremele. Am mers la un târg de 8 martie, acum un an, și am început.

Eu nu neg că acum 50 de ani aveai nevoie de foarte mulți bani pentru a începe. Acum nu mai este cazul.

Andra Pavel: Business managerul meu, Raluca Fișer, mi-a spus că, pentru a începe un business, ai nevoie de trei lucruri: banii, dar la noi nu a fost cazul, oamenii sau cunoștințele din domeniu. Sigur că după o vreme am vorbit cu părinții noștri și ne-au ajutat cu o sumă mai mare cu care am accesat laboratorul. Noi am avut oamenii, fiindcă suntem în acest domeniu, dar nu am avut deloc cunoștințele, adică am pornit căutând rețete pe internet, dar cu ajutorul oamenilor, și iarăși ne întoarcem la oameni, am învățat.

Ce anume din educația care vi s-a dat vouă v-a făcut atât de perseverente și răbdătoare?

Clara Mateoiu: Cred că ce am văzut în jurul meu. Primul meu contact cu un antreprenor de succes a fost cu Wargha Enayati, când aveam 13 ani. Și cred că dacă nu aș fi trăit în acest mediu nu aș fi avut nici oportunitățile. Deci a contat foarte mult în fața cui am fost expusă, modelele pe care le-am avut. Iar după ce am văzut ce îmi oferă mediul am mers mai departe și am căutat ce avea să-mi folosească.

După ce m-am întors din Franța, am trimis 300 de emailuri către companii și am mers din ușă în ușă pentru a găsi pe cineva care să mă sponsorizeze pentru facultate. Și am reușit.

Andra Pavel: La mine e puțin diferit, iar ai mei au fost săraci, cum era toată lumea după Revoluție. Dar ei au reușit să se ridice prin propriile forțe, iar eu am văzut modelul la ei. Tata nu avea banii dar avea cunoștințele din domeniu și mai știa oamenii. Dacă mă gândesc bine, exact ca și mine. (râde)

Tata a dezvoltat o afacere în zona de membrane naturale pentru mezeluri și mă gândeam acum, când povestea Clara, că și noi mergeam în vacanțe cu fiul fondatorului de la Agil și sunt ca o fiică pentru el. Pe scurt, am realizat că nu este atât de greu, mai ales că am văzut că tata poate, că ai mei pot sau prietenii lor. Deci pot și eu. (râde)