Căutare

Share this article

Ultimii ani au adus tot mai des în discuţie problema educaţiei financiare. Oamenii au tendinţa să cheltuie mult mai mult decât au, să cumpere lucruri pe care nu şi le permit şi să facă credite cu dobânzi prea mari pentru obiecte de care se pot lipsi. Dar problema nu este doar una la nivel de individ. Statele au şi ele aceeaşi abordare păguboasă. Anul trecut datoria globală era de 247.000 de miliarde de dolari, o sumă cu mai multe zerouri decât am scris vreodată, de 3 ori mai mare decât economia lumii. Iar cele mai datoare ţări din lume nu sunt nici pe departe, cum am fi poate tentaţi să credem, ţări sărace sau nedezvoltate.

Japonia, ţara la care ne uităm cu respect pentru toate reuşile sale, şi pe bună dreptate, este în acelaşi timp şi ţara cu cele mai mari datorii de pe întreaga planetă. Rata datoriei acestui stat este de 238% din PIB, iar datoriile nu sunt de ieri, de azi, ci de mai bine de 30 de ani deşi vorbim de cea de-a treia economie a lumii. Avantajul ei, dacă putem spune aşa, este că marea majoritate a datoriei publice a Japoniei este deţinută intern, iar în acest fel riscul de încetare a plăţilor este mult mai scăzut.

La polul opus se află Grecia, a doua mare datoare a lumii, a cărei datorie publică este deţinută într-o majoritate covârşitoare de către creditori externi. Acest lucru îi oferă statului grec o stare crescută de vulnerabilitate. Problemele în acest caz au debutat cu mulţi ani în urmă, s-au accentuat odată cu intrarea ţării în zona Euro şi au escaladat după criza financiară din 2008. În acest moment rata datoriei publice a Greciei este de 177% din PIB, în scădere totuşi faţă de anul precedent.

Pe locul 3 se află Libanul, cu 151% din PIB datorie publică, iar Italia vine pe locul 4, cu 135%. Locul 5 este o altă surpriză dacă stăm să ne uităm la gradul de dezvoltare şi stilul de viaţă al locuitorilor. Singapore are o datorie publică de 126% din PIB. Capul Verde, Portugalia, Angola, Bhutan şi Mozambic încheie top 10 cu cele mai datoare ţări din lume, toate având datorii publice de peste 100% din PIB.

Din topul celor mai mari datornici ai lumii nu lipseşte nici o altă mare putere, Statele Unite ale Americii. Cu o datorie de peste 22.000 de miliarde de dolari, de 107% din PIB, SUA ocupă locul 11.

O altă mare putere mondială, China, are o situaţie aparte. Conform cifrelor oficiale, aceasta are o datorie de 50,5%, la jumătate din nivelul PIB-ului, iar asta o situează în rândul ţărilor sigure din acest punct de vedere. Doar că aici lucrurile sunt cu dus şi întors. Specialiştii în domeniu spun că îndatorarea statului chinez s-ar fi făcut într-o mult mai mare măsură prin intermediul băncilor-fantomă şi, în fapt, datoria publică s-ar ridica la aproximativ 200% din PIB, ceea ce ar situa-o pe al doilea loc în topul marilor datornici.

România avea la finalul lui decembrie 2019 o datorie publică de 35,2% din PIB, ceea ce o aşează pe un loc mult mai bun decât multe dintre statele cu pretenţii.

Lucrurile s-au deteriorat însă încontinuu la nivel mondial începând cu anul 2007, când datoria globală era la 320% din PIB. Iar tentativele de reglare a lucrurilor nu par decât să înrăutăţească situaţia pentru că banii luaţi pe datorie sunt folosiţi în majoritate covârşitoare pentru acoperirea altor datorii şi nicidecum pentru activităţi care să aducă câştiguri.

În loc să facă împrumuturi pentru dezvoltare, să ia bani pe care să-i folosească pentru investiţii sau infrastructură, guvernele lumii se îndatorează în mare parte pentru a acoperi cheltuielile obişnuite. Nici populaţia nu se descurcă mai bine în acest sens, acumulând datorii care nu au alt scop final decât să finanţeze consumul, iar companiile iau la rândul lor cu împrumut bani pentru susţinerea achiziţiilor. Pare un cerc vicios pentru că economiştii şi istoria au arătat că o reducere bruscă a gradului de îndatorare la nivel global ar duce în acest moment la recesiune şi, implicit, la o dificultate şi mai mare a capacităţii statelor, companiilor şi persoanelor fizice de a returna banii împrumutaţi. Cum este posibil acest lucru?

Orice reducere a datoriei publice forţează guvernele să ia bani din alte surse, iar acestea sunt reprezentate de creşterea taxelor şi impozitelor în paralel cu reducerea cheltuielilor. Orice măsură de acest gen se resimte automat în buzunarele oamenilor care, dacă nu mai au bani, reduc consumul. Efectul de domino continuă şi în acest fel agenţii economici sunt cei care au de suferit şi vor intra, la rândul lor, în incapacitate de plată şi vor acumula datorii suplimentare. Asta înseamnă că datoria publică a fiecărei ţări va creşte de la o generaţie la alta până când va deveni nesustenabilă, exact cum s-a întâmplat cu Grecia care a intrat în incapacitate de plată din cauza datoriilor extreme acumulate de-a lungul anilor.

Nu trebuie să uităm nici faptul că aceste cifre erau valabile la finalul anului 2019. Între timp pandemia de coronavirus a făcut ravagii în întreaga lume şi continuă să creeze probleme serioase, astfel încât este de aşteptat ca datoria globală să crească şi mai mult în următorii ani.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO