Cele mai periculoase cartiere din Bucureşti, locurile în care mulţi nu vor să ajungă vreodată

Pentru unii, Bucureștiul este în continuare Micul Paris. Pentru alții este un oraș murdar, poluat și nu tocmai sigur. În topul pentru 2019 referitor la calitatea vieții, top realizat anual de celebra companie de consultanță Mercer, Bucureștiul ocupa locul 109 din 231 de orașe analizate. Când vine însă vorba de siguranță, capitala noastră nu inspiră prea multă încredere. Într-un alt top realizat de aceeași companie Bucureștiul apărea pe locul 10 în topul celor mai nesigure orașe din Europa. Explicațiile celor care au întocmit clasamentul au fost legate nu de pericolul crimei organizate, ca în alte cazuri, ci de veșnica prezență a corupției. Au mai fost luați în calcul și factori precum stabilitatea internă, eficiența aplicării legii, nivelul criminalității și securitatea geopolitică. Departe însă de tot felul de liste și criterii de clasificare, capitala are părțile ei bune și părțile mai puțin bune, existând și un top neoficial cu cele mai periculoase cartiere din Bucureşti.

Cartierele rău-famate, o scurtă istorie a lor și drumul către renumele de speriat

Dacă ești născut – crescut în capitală ai aflat încă din copilărie care sunt zonele cotate cu mai puțină încredere de către localnici. La fel, dacă ești nou sosit în oraș, ești pus rapid în temă: Ferentari, Rahova și Pantelimon sunt zonele pe care ar fi indicat să le eviți sau dacă nu ai de ales, măcar să fii cu mare băgare de seamă.

Situația nu este însă atât de simplă cum ar putea părea. Este adevărat, aceste cartiere sunt considerate ca fiind înfricoșătoare de majoritatea locuitorilor capitalei, iar datele au reieșit dintr-un studiu sociologic realizat în urmă cu 2 ani, ”București. O geografie mentală.” În fapt, acestea sunt cele mai sărace zone din oraș, iar temerile nu vin din numărul de infracțiuni petrecute în aceste cartiere, ci mai degrabă din etichetele puse mai multor oameni sau categorii sociale care își duc traiul acolo.

Ferentari este un cartier din sectorul 5 al Bucureștiului căruia i se mai spune şi Bronx, nume inspirat din mult mai celebrul cartier din New York. Este cea mai săracă zonă a capitalei și, așa cum se întâmplă în mod firesc, are și cea mai mare densitate de persoane nu tocmai prietene cu legea. Potrivit istoricilor, numele cartierului provine din cuvântul de origine latină ferentarius, soldat ce făcea parte din infanteria legiunilor romane, însă există și povești care prezintă ferentarii ca soldați ai lui Mihai Viteazul sau, după caz, ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La origini, sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, zona a fost populată de țigani nomazi și cei care fugiseră de la moșiile la care lucrau, cei mai mulți dintre ei fiind meșteșugari. Perioada interbelică și anii de după cel de-al Doilea Război Mondial au fost cei care au adus renumele de zonă rău-famată. Dacă inițial se știa că în Ferentari localnicii trăiesc după propriile legi și nu sunt deloc prietenoși cu nou-veniții, perioada post-belică a adus în zonă toți tâlharii care voiau să se adăpostească de autorități. În perioada comunistă s-a încercat reabilitarea zonei prin construcția de fabrici și blocuri de nefamiliști.

A fost cireașa de pe tort pentru că după Revoluție fabricile s-au închis, oamenii au rămas fără locuri de muncă, blocurile pentru nefamiliști au fost părăsite, distruse și apoi ocupate ilegal de indivizi aduși în zonă fie de sărăcie, fie ca să se ferească mai ușor de ochii indiscreților. În câțiva ani zona era deja catalogată drept ghetou, un amalgam cu traficanți de droguri, consumatori, tâlhari, prostituate, dar și oameni cinstiți care-și duc viața în sărăcie lucie.

La graniţa cu Ferentariul este un alt cartier catalogat drept rău-famat: Rahova. Cu un nume provenit dintr-un eveniment demn de mândrie în istoria României, victoria armatei române la Rahova în 1877, cartierul a fost ridicat pe strada numită pe vremuri Podul Calicilor. În urmă cu mai bine de 200 de ani zona era populată de oameni extrem de săraci, dar care nu apreciau munca. Era casa cerşetorilor, mai ales a celor cu dizabilităţi, care se învecinau cu tâlharii şi criminalii din zona numită Ţigănia Mitropoliei.

În timp, oamenii cu bani ai Bucureştiului au început să cumpere terenuri în zonă şi să schimbe faţa mahalalei de odinioară. Negustorii deschid tot mai multe magazine pe Calea Rahovei, casele devin tot mai frumoase şi cu grădini generoase, mai târziu se construiesc fabrici precum cea de chibrite şi timbre, de bere sau de încălţăminte, iar în perioada comunistă cartierul prinde aerul unuia muncitoresc.

Nu a reuşit însă niciodată să scape de istoria veche şi de oamenii cu mai multă înclinaţie spre infracţiuni şi scandaluri decât spre muncă cinstită. Aşa se face că zona adăposteşte tot felul de grupuri cu activităţi dubioase şi ilegale, care îşi fac veacul printre blocurile înalte pline cu localnici liniştiţi.

Pantelimonul apare şi el pe lista fricii, studiul realizat în rândul locuitorilor capitalei. Înainte de anii `70 zona era una de case, locuite multe dintre ele de indivizi ce făceau parte din crima organizată a Bucureştiului. Anii `70 – `80 au transformat şi Pantelimonul într-un cartier muncitoresc, iar anii de după revoluţie au adăpostit celebrele găşti de cartier din melodiile celor de la BUG Mafia, cu tot cu traficanţii de droguri şi traficanţii de carne vie şi persoanele de moravuri uşoare. Deşi apare şi în prezent pe lista cu cele mai periculoase cartiere din Bucureşti, realitatea este că acesta s-a transformat considerabil în ultimii ani, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi al interesului din zona imobiliară.

Deşi lucrurile nu mai sunt nici pe departe la fel de riscante cum erau în urmă cu 20 de ani, să spunem, când dacă voiai să ajungi în Ferentari cu taxiul aveai şanse mari să nu găseşti un şofer dispus să te ducă acolo, gradul de teamă al multora dintre locuitorii Bucureştiului a rămas la fel de ridicat. O explicaţie ar putea fi legată şi de faptul că şi la noi, ca în toată lumea, autorităţile aleg să păstreze oarecum compacte zonele de risc, în care îşi duc traiul diversele grupări mai mult sau mai puţin mafiote, astfel încât să le poată monitoriza mai uşor.

Cele mai periculoase cartiere din Bucureşti nu sunt cele în care locuiesc cei certaţi cu legea

În ciuda aparenţelor, cele mai multe infracţiuni nu se petrec niciodată în zonele rău-famate. E greu să furi ceva de la oamenii care nu au mare lucru sau să rişti să înfurii pe cineva care nu se teme să se apere sau să se răzbune. Cele mai vizate zone de către infractori sunt mereu şi cele mai bogate, aşa-numitele zone bune. În 2018 cele mai multe infracţiuni la nivelul Bucureştiului au avut loc în sectorul 3. Ce-i drept, acesta are şi cea mai mare populaţie din capitală. Procentual, însă, liderul în materie de infracţiuni pe cap de locuitor este chiar sectorul 1, zona considerată cea mai sigură din Bucureşti de către participanţii la studiul sociologic de care pomeneam ceva mai devreme.

Şi aici este însă important să facem o delimitare între tipul de infracţiuni pentru că în continuare topul este dominat categoric de infracţiunile de violenţă în familie. În România o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde, iar asta se întâmplă în propria casă. Pe următorul loc în clasamentul infracţiunilor ce se petrec pe teritoriul capitalei se situează tâlhăriile, cazurile de evaziune fiscală, tulburarea ordinii şi liniştii publice, tentative de omor, vătămare corporală, omor şi proxenetism.

Şi deşi Bucureştiul este în top 10 cele mai nesigure oraşe din Europa, clasamentul fiind realizat în funcţie de mai mulţi factori, nu doar de numărul infracţiunilor, e important să ştim că la acest capitol lucrurile sunt mult mai bune decât în multe dintre statele UE. În România rata infracţionalităţii este în continuare mult sub media europeană. Ţări precum Spania, Franţa, Belgia sau Anglia sunt fruntaşe la numărul de tâlhării la suta de mii de locuitori, ţara noastră fiind pe locul 24 în UE. Mult mai rău stăm la capitolul omoruri, aici România regăsindu-se pe locul 10, iar în ceea ce priveşte infracţiunile de viol, ţara noastră se regăseşte pe locul 20 în UE.