Dar din dar se face rai. Povestea profesorilor din Sascut care au pus mai presus de orice educația și binele copiilor. La schimb, Narada i-a premiat cu o școală renovată în care nu mai plouă și nu mai bate vântul

La școala gimnazială din Sascut Sat, o mică localitate din județul Bacău, învață aproximativ 175 de elevi. Până mai ieri, ferestrele vechi se deschideau la fiecare pală de vânt, ploua în clase, iar copiii erau nevoiți să se mute cu tot cu bancă mai spre ușă, ca să își poată face temele în continuare. Chiar și așa, unii dintre ei sunt olimpici la diferite materii și visează la ziua în care în față li se va deschide un viitor frumos datorită educației.

De câteva săptămâni, lucrurile nu mai stau așa pentru că doi profesori au scris o alertă pe HartaEdu.ro, platforma dezvoltată de Narada  şi susţinută de partenerii strategici: Mastercard, BRD Groupe Société Générale, Nuclearelectrica. HartaEdu înregistrează nevoi și oferă o punte de legătură între mediul de business şi şcoală, astfel încât urgențele unităţilor de învăţământ din țară să fie soluţionate. În felul acesta au primit o investiție cu ajutorul căreia au reușit să schimbe toate ferestrele, ușile și parchetul din școală. De ce a fost aleasă tocmai această școală pentru renovare? „Dacă vă amintiți, am avut noi acest grup de aproximativ 50 de profesori voluntari din care, nu mică mi-a fost mirarea să aflu că șapte au fost din Sascut. Sascut care iată că nu e o comunitate dezvoltată, nu e ca și cum am avut șapte profesori dintr-o școală din Cluj. Ci din Sascut. Și atunci asta ne-a făcut să ne aplecăm mai mult atenția către această comunitate. Și făcând asta am văzut că, deși ei erau extrem de uniți să-i ajute pe ceilalți și să contribuie absolut voluntar în digitalizarea curriculumului, acoperișul lor avea găuri sau aveau ferestre care se deschideau în timpul furtunilor”, explică foarte sincer Andra Munteanu, președintele Narada.

I-am vizitat chiar în timp ce se schimba parchetul și se montau ultimele uși. Cei care munceau erau angajații școlii care au sărit imediat să dea o mână de ajutor. Și vorbind cu toți cei întâlniți în cale, de la femeia de serviciu și până la director, am tras o concluzie importantă, am constatat o stare de fapt ce ar putea schimba din rădăcini întregul sistem de învățământ din România: oamenii aplecați asupra nevoilor și intereselor copiilor din comunitate pot muta munții din loc ca să le niveleze acestora cel mai frumos drum în viață.

Ion Pascu, directorul Şcolii Gimnaziale din Sascut Sat

Câți copii învață în școala aceasta?

În școala aceasta învață aproximativ 175 de copii, elevi și preșcolari, de la grupa mică până la clasa a VIII-a.

Care erau problemele școlii?

Cele mai mari probleme ale școlii au fost dotarea și infrastructura, în sensul de ferestre, parchet și uși.

Și dotarea?

Aveam un laborator de informatică însă în toată școala nu aveam nici o tablă interactivă. Pentru învățământul online am avut aproximativ 400 de tablete.

Cine vi le-a dat?

Prin două contracte cu Telekom au fost obținute o parte, iar o altă parte, 175 de tablete, prin Inspectoratul Școlar Județean Bacău.

Apropo de infrastructură și dotări în școală, cine ar fi trebuit să investească?

De investit s-a investit puțin. Școala împreună cu consiliul local ar fi trebuit să investească, fără discuție. În fondul de carte, în diverse mijloace audio, video puteau să investească câte puțin în fiecare an. De exemplu, din 11 ianuarie 2021 de când sunt director, am reușit ca toate sălile de clasă să aibă videoproiector.

Când ați auzit de Narada prima dată?

De Narada am auzit, sincer să vă spun, la soție, acum un an și ceva, când au obținut ei o tablă, un laptop… nu știu să vă spun exact, de la liceul din localitate.

Soția lucrează la liceu?

Este profesoară de matematică la liceul din Sascut.

Citește și: Sebi și Alexandru, gemenii dintr-un sat din Bacău care, în ciuda suferinței de a-și fi pierdut tatăl în ziua de Crăciun, au luptat și au învățat să ajungă să îmbrace straiele preoțești

Și ce v-ați gândit?

M-am gândit așa: dumneaei mi-a spus: „vezi că dumnealor o să-și facă o platformă educațională pentru copii care au rămâneri în urmă la învățătură, din cauza învățării online”. Mi-am spus: „în regulă, atunci caut să mobilizez și eu oamenii să vedem dacă putem reuși ceva”. Și împreună cu doamna Cerbu, coordonatoarea de structură de la Păncești, am demarat și am făcut o echipă din șase colegi care au lucrat voluntar. Au lucrat atât lecții pentru platformă, cât și lecții online în perioada de vară.

Ce părere ați avut de inițiativa doamnei director adjunct, aceea de a scrie alerta pentru modernizarea școlii?

Pentru toți colegii – și asta le-am spus de când am intrat în funcție: Veniți cu proiecte, scrieți proiecte, implicați-vă să aducem bine copiilor școlii și implicit nouă”. Am fost extraordinar de mulțumit și sincer nu credeam că vom reuși. Să rezolvăm atât de repede nici nu puteam visa.

Adică ce s-a întâmplat?

La începutul lunii septembrie a scris această alertă și în octombrie deja știam că se vor monta ferestre la Sascut Sat.

S-au schimbat toate ferestrele?

S-au schimbat toate ferestrele, 62 de ferestre. După care, au spus că putem rezolva problema ușilor și parchetului. Când am făcut situația necesarului pentru școală, așa am gândit: „ferestrele nu avem cum să le schimbăm noi, dar putem da o mână de ajutor cu oamenii pe care îi avem la nivelul întregii școli, să ne coste mai puțin și poate reușim cu ușile și cu parchetul”. Și astfel, având nevoie de o sumă mai mică de bani, am reușit și cu parchetul și cu ușile.

Adică Narada a asigurat investiția în materiale de construcții și școala a pus la dispoziție forța de muncă?

Narada ne-a pus la dispoziție fondurile necesare pentru a înlocui ferestrele, ușile și parchetul și pentru glafurile la ferestre, pus parchet în sălile de clasă și înlocuit ușile de la toate încăperile, le-am făcut în regie proprie cu personalul școlii.

Ce înseamnă personalul școlii?

Un muncitor de întreținere cu o jumătate de normă, doi șoferi, trei centraliști și două femei de serviciu.

Mai aveți nevoie de ceva în școală?

Sincer acum mai avem nevoie doar de rezultate excelente. În rest le avem pe toate.

Denisa, 13 ani, elevă la școala din Sascut, cu rezultate extraordinare la Olimpiada de Limba și Literatura Română

Denisa, ai reprezentat școala ta la olimpiadă?

Da, am fost la două olimpiade: La Limba Română și la Universul cunoașterii prin lectură.

Și ce rezultate ai obținut?

La română am luat 62 de puncte și la Universul cunoașterii prin lectură 85,5.

Adică cel mai mare rezultat din școală?

Nu. A luat o altă colegă 88 de puncte.

Îți place ție limba română?

Da, îmi place, cât de cât mă descurc. Literatura îmi place mai mult.

Înțeleg că până acum câteva luni ploua în clase…

Da, era mai nasol că erau și buburuze, și gândaci și era enervant sunetul acela pe care îl făceau…

Dar de ce?

Se strângeau pentru că ferestrele erau foarte vechi și se strângeau la colțuri.

Și cine vi le-a schimbat?

Cei de la Narada ne-au ajutat, ne-au oferit sprijin și ne-au schimbat ferestrele.

Și vă mai schimbă ceva?

Au schimbat și parchetul, și ușile.

E mai simplu să învățați acum? ☺

Da, sunt condiții mai normale și e mai frumos.

La ce liceu vrei să dai?

Încă nu m-am gândit, dar aș vrea să merg la liceul din Focșani, la Unirea.

E cel mai bun, nu?

Da, cred că da ☺

Ce note ai tu la școală?

Am doar 10 pe linie.

Carmen Stanciu, directorul adjunct al școlii din Sascut Sat, profesoara care a cerut ajutorul Narada pentru a soluționa o reală urgență, schimbarea geamurilor, ușilor și a parchetului din sălile de clasă

Când ați auzit prima dată de Narada?

Am auzit pentru prima oară de Narada în momentul în care patru colegi s-au implicat într-un proiect pentru a atrage fonduri și a achiziționa table interactive ulterior.

Colegi din școală?

Colegi din școală, de la Sascut Sat, de la Păncești și de la Sascut, colegi care au și adus aici la școala noastră două table interactive, din cadrul primulului demers de la Narada.

Și dumneavoastră cum v-a venit ideea să scrieți alerta?

În momentul în care am văzut că avem mijloace moderne, cum ar fi tablele interactive, chiar mi s-a părut culmea să avem table interactive, dar să ne plouă în școală. Chiar mi se părea inadmisibil. Și atunci m-am gândit că trebuie să fac ceva în acest sens. Deși aveam un proiect la nivelul primăriei care era în curs – dar știți cum este cu birocrația – însă e atât de greu să duci la bun sfârșit un proiect, încât am spus că nu mai putem avea răbdare. Mai ales că a fost și pandemia și a trebuit să deschidem geamurile foarte des și s-a agravat problema, s-au deteriorat mult mai rapid. A trebuit să facem ceva mai repede. M-am gândit că Narada ar fi șansa noastră. De aceea am și scris această alertă, începând cu ferestrele și ulterior cu parchetul și cu ușile pentru că, într-adevăr și acestea erau o necesitate la nivelul școlii noastre. Contează foarte mult în procesul educațional să ai și un mediu prielnic.

Cât de repede v-au răspuns?

Familia Narada atât de repede mi-a răspuns că și pe mine m-a luat prin surprindere. Vorbeam cu o colegă înainte, care făcuse la fel, o alertă, o făcuse de două săptămâni și încă nu-i răspunsese nimeni. Dar, la mine, am făcut-o pe la 4 și seara deja am primit un răspuns afirmativ. Nu doar că am primit răspunsul afirmativ, ci s-a întâmplat foarte, foarte repede. Pentru mine a fost șocant. Chiar nu mă așteptam.

Când s-au schimbat geamurile?

Geamurile s-au schimbat acum două luni în preajma sărbătorilor.

Ușile și parchetul au început să fie schimbate acum două săptămâni. Lucrarea e în curs de finalizare. Încă mai avem clase în care punem parchetul și în care montăm ușile.

Mai aveți și alte nevoi în școală? După ce terminați cu parchetul, ce alertă mai anunțați?

Da, avem nevoie de mobilier. Văzând din exterior, eu nu sunt genul care să ascundă gunoiul sub preș și nu mi-a plăcut niciodată asta și de aceea am și pornit acest demers. Cu mijloacele didactice moderne, nu avem decât două table interactive și avem 4 clase. Ar fi minunat dacă am avea în toate cele 4 clase. De exemplu, această clasă din care a pornit totul, nu are o tablă interactivă și am avea nevoie pentru că acești copii de clasa a VIII-a vor pleca, dar va veni o nouă generație. Va veni clasa a V-a care, cu siguranță va avea nevoie de un sprijin în acest sens. Un sprijin educațional pentru că trebuie să privim înainte și atunci ar trebui să avem și mijloacele adecvate.

Citește și: Când durerea și suferința se transformă în putere. Povestea lui George, copilul premiant ce a fost abandonat de mamă la o vârstă fragedă: „Dacă mi-aș dori ceva, ar fi să ajung bine în viață”

De câți ani sunteți profesoară?

Sunt cadru didactic de 19 ani, iar de 14 ani sunt în această școală, titular, cu gradul I.

Alertele acestea pentru Narada vă mănâncă timp, timp pe care ați putea să-l petreceți acasă cu familia. De ce faceți asta? Aveți prea mult timp la dispoziție?

Cu siguranță că nu am prea mult timp liber și nu fac aceste acțiuni de voluntariat pentru a-mi umple acest timp, ci pentru că ar trebui cu toții să ne implicăm în demersuri educaționale, în activități umane, în activități sociale care ne reprezintă.

Eu sunt implicată în foarte multe activități de acest gen, Creatori în educație este una dintre ele. Este un proiect ce vizează bullying-ul și este coordonat de mine de ceva ani. Lupt cu acest fenomen nu pentru că avem foarte multe acțiuni de violență în școală, ci pentru a preveni aceste acțiuni de violență. Mai ales că am avut activități desfășurate online, mă gândeam că atât Facebook-ul, cât și Instagramul și tot ce ține de activitățile desfășurate de copii pe internet, pot avea un efect nociv asupra evoluției lor, asupra creșterii lor.

Am fost câștigătoarea la Creatori în educație, singura de altfel pe județul Bacău, a anului 2020-2021. A fost onorabil pentru mine pentru că nu a depins doar de mine, ci de susținerea elevilor mei, de susținerea comunității, de susținerea colegilor.

Toată lumea spune că sistemul de învățământ românesc are o mulțime de bube. Ce sperați dumneavoastră prin aceste acțiuni? Cum credeți că ar trebui să arate și cum credeți că ar trebui să se implice fiecare profesor?

În primul rând noi, cadrele didactice, pentru a avea rezultate în sistemul educațional și nu numai, nu ar trebui să ne gândim la un rezultat venit de azi pe mâine. Și, în al doilea rând, nu ar trebui să ne gândim la un rezultat financiar. Acesta vine, dar vine în timp, cu siguranță va veni. În schimb, cel mai bun rezultat și cel mai valoros, este cel în care vedem o evoluție la nivelul comunității noastre, o evoluție a elevilor noștri, când îi vedem pe copii că-și ating țelurile, când vedem că Ionel care a fost elevul meu a devenit doctor și mă poate ajuta și pe mine, că a devenit avocat, că a devenit inginer… Și nu doar asta, și specialist, muncitor, că avem nevoie și de ei, oameni de bază pentru societatea noastră.

Înainte de a fi cadru didactic sunt om și am elevi în spatele meu și cu siguranță că nu pot minți cu această afirmație. Contează foarte mult ca în primul rând să fii om și apoi specialist. Specialiști sunt foarte mulți la nivelul țării noastre, dar oameni din păcate sunt puțini. Ar trebui să primeze omenia și apoi specialistul.

Și dumneavoastră împreună cu Narada credeți că învățați să creșteți oameni?

Da. Narada pentru noi a reprezentat omenie, profesionalism, siguranță, atingerea obiectivelor, formarea unor OAMENI.

Ioana, are 11 ani și vine în fiecare zi la școală dintr-un sătuc alăturat. Cu toate acestea a obținut cel mai bun rezultat la olimpiada de română

Din ce sat vii tu?

Vin de la Conțești, din comuna Sascut, cam de la cinci kilometri distanță.

Care e materia ta preferată?

Materia mea preferată e româna, dar și engleza, și desenul, și sportul.

Și muzica?

Îmi place și muzica.

Am auzit că ai fost la olimpiadă…

Am fost la olimpiadă și am obținut 88 de puncte din 90.

La olimpiada de sport? ☺

La olimpiada de română ☺

Am fost la olimpiada de limba și literatura română și am obținut 88 de puncte din 90

A fost cel mai mare punctaj?

Nu a fost cel mai mare punctaj, au fost și copii cu punctaj mai mare.

Din școala ta?

Nu, din alte zone. Din școala mea am fost eu și copii de la clase mai mari.

Eu am luat cel mai mare punctaj din școală.

Am auzit că până deunăzi intrau tot felul de gărgărițe, gândaci în clasă din cauza geamurilor deteriorate… așa e?

Înainte erau geamuri de lemn și intrau gâze sau gărgărițe și intra foarte mult curent rece.

Acum că le-au schimbat e mult mai bine și mult mai cald.

Ce s-a mai schimbat?

S-a schimbat parchetul, ușile…

Crezi că așa o să aveți rezultate mai bune la învățătură? ☺

Suntem la fel, nu ne schimbă cu nimic.

Dar veniți mai cu drag la școală?

De când s-au făcut aceste schimbări, venim mai cu drag la școală.

Andra Munteanu, Președinte al organizației Narada

Ce s-a întâmplat la Sascut și cum de ați ales să soluționați această alertă pe HartaEdu?

Soluționarea acestei alerte pe HartaEdu e strâns legată de un alt proiect de-al nostru și de reacția noastră în fața pandemiei, când ne-am pus să digitalizăm tot curriculum pentru clasele 0-8. Și atunci, dacă vă amintiți, am avut noi acest grup de aproximativ 50 de profesori voluntari din care, nu mică mi-a fost mirarea să aflu că șapte au fost din Sascut. Sascut care iată că nu e o comunitate dezvoltată, nu e ca și cum am avut șapte profesori dintr-o școală din Cluj. Ci din Sascut. Și atunci asta ne-a făcut să ne aplecăm mai mult atenția către această comunitate. Și făcând asta am văzut că, deși ei erau extrem de uniți să-i ajute pe ceilalți și să contribuie absolut voluntar în digitalizarea curriculumului, acoperișul lor avea găuri, sau aveau ferestre care se deschideau în timpul furtunilor sau viscolului din iarnă și copiilor le ploua sau le ningea pe caiete; că podelele lor aveau zeci de ani și că ușile lor nu se mai închideau. Iar atunci când au pus o alertă pe HartaEdu, la un moment dat le-a venit și lor rândul. Și zic „la un moment dat” pentru că nu au fost neapărat printre primele alerte finalizate, dar sunt cu siguranță printre cele mai solide, printre alertele care au primit cele mai multe fonduri pe HartaEdu. După cum ați văzut, nu ne-am oprit la a le schimba ferestrele când am auzit povestea copiilor care își luau băncuțele și se mutau mai încolo când se deschideau geamurile și așteptau să le plouă lângă caiete, dar își făceau în continuare lecțiile, ci ne-am gândit să schimbăm fața întregii școli. Și atunci am schimbat și ușile, și parchetul și astăzi practic clădirea pe care ați văzut-o dă un cu totul alt sentiment copiilor.

În momentul în care am fost acolo, în noiembrie anul trecut și am văzut ferestrele și i-am ascultat pe copii, mi-am dat seama de un lucru: Toată viziunea asta pe care noi o avem la Narada pentru educația viitorului, o educație care este în acord cu nevoia copilului de astăzi, din 2022 nu poate să fie îndeplinită atâta vreme cât el are încă nevoi de bază.