Lupta cu frica și reconstruirea de sine. Cum a depășit Eduard Andrei traumele copilăriei, a renunțat la un job bun într-o multinațională și, în pofida tuturor criticilor, a ales drumul greu al reconversiei profesionale și a devenit profesor

Cât de mult crezi că te ajută experiențele anterioare atunci când faci o reconversie profesională? Pe tine cum te-au ajutat în noua carieră?

Lucrez cu oameni și am lucrat cu oameni de la bun început. Am văzut atâtea tipologii, am auzit atâtea povești și am întâlnit atâtea suflete încât pot spune că m-au ajutat să devin un profesor și un consilier bun. Toate acestea în absența experiențelor anterioare cred că ar fi fost ceva mai grele.

Eduard Andrei: „A trebuit să-mi construiesc stima de sine, nu s-o reconstruiesc. Am pus eu cărămizile pe un fond șubred, dar am avut norocul să întâlnesc oameni care au crezut în mine. Procesul m-a costat, probabil, multe momente fericite”

Eduard, noi am mai vorbit anul trecut într-un interviu în care ne-ai povestit despre copilăria ta marcată de multă durere, singurătate și o relație foarte complicată, chiar toxică cu tatăl tău. O relație pe care ne-o descriai așa: „răspunsul universal al tatălui meu era: N-am!. Am descoperit bani schimbați în valută ascunși sub saltea, prezervative folosite în mașină”. Cât de mult te-a costat să-ți construiești încrederea în tine? Și să-ți creezi obiceiurile sănătoase care să te facă sigur pe tine, pe alegerile tale și pe viața pe care o ai?

Foarte bine punctat. A trebuit să-mi construiesc stima de sine, nu s-o reconstruiesc. Am pus eu cărămizile pe un fond șubred, dar am avut norocul să întâlnesc oameni care au crezut în mine. Procesul m-a costat, probabil, multe momente fericite. Am ales să atribui această vină altora până la un punct, punct în care am realizat că acestea sunt datele problemei și sunt direct răspunzător de ce va urma. Un proces destul de lung, sinuos, dar cu rezultate uimitoare. 

Citește și: Ioana Burtea: „Abuzul cel mai insidios și manipulator te debusolează, fiindcă părinții sunt prima legătură pe care o stabilești cu lumea, sunt reperul tău de încredere”

Ai fost toamna trecută în Parlamentul European, în calitate de ambasador al Anului European al Tineretului (EYY). Cu ce te-ai întors de acolo? Cum ai ajuns acolo?

Am fost ales ambasador al Anului European al Tineretului – 2022 la Bruxelles. Un proiect de anvergură coordonat de Parlamentul și Comisia Europeană. A fost una dintre cele mai frumoase și utile experiențe pe care le-am trăit. Am cunoscut mii de tineri, mii de experiențe și mii de alte neajunsuri. Totodată, am auzit mii de soluții, mii de propuneri și am mai adăugat o piatră de temelie în diversitatea pe care uneori e greu s-o înțelegi – dar nici nu trebuie. 

Am vorbit în sala de plen despre cât de scumpă este consilierea psihologică la noi în comparație cu salariile pe care le avem. Am vorbit despre nevoia de consiliere în rândul tinerilor care au din ce în ce mai puține repere, ba chiar mulți dintre ei au traume de vindecat. Am încrederea că unindu-ne forțele, putem aduce o schimbare. 

Cine au fost persoanele care te-au ajutat pe tine în tot acest proces de cunoaștere și de construire a încrederii în tine?

Mama și bunica au fost mereu lângă mine. Li s-au alăturat prieteni fără de care viața mea ar fi mai tristă. Prieteni care știu totul despre mine și care mă trag de ureche atunci când este nevoie. Am câteva persoane cărora vreau să le mulțumesc chiar public: Cristina D., Cristian C., Anne, Irina, Elena. Oameni care și-au depășit din start datoria de prieteni și au fost suflete pereche pentru mine. Am fost norocos? Probabil. În schimb, mi-am făcut și eu partea și am încercat din răsputeri să fiu un prieten bun și de nădejde.