Școala copilului între sănatate și boală

Școala, de cele mai multe ori, reprezintă un calvar pentru copil. Iar cauzele sunt în cadrul familiei lui dar și a sistemului de învățământ. Noi o să dezbatem conotațiile psihologice care pot fi luate în calcul și schimbate, fiind la latitudinea familiei copilului.

Care sunt principalele greșeli care se fac în privința alegerii școlii?

1. În primul rând, cei mai mulți dintre părinți vor să găsească cea mai bună școală, cel mai bun profesor. Fără să ia în calcul calitățile native ale copilului sau nevoile lui.
2. Localizarea școlii. Cei mai mulți dintre părinți preferă să plimbe copilul cu orele, pentru a-l duce la “cea mai bună școală”. Cum afectează acest aspect copilul? Din păcate, copilul vede de cele mai multe ori un scenariu de proastă calitate în care părintele care îl duce, țipă, se ceartă, înjură sau se plânge de ce calvar reprezintă acest drum spre școală. Astfel, copilul ajunge la școală obosit sau nervos, lipsit de energia sau motivația de a învăța.
3. Școala este o amenințare. Foarte mulți dintre părinți exasperați de comportamentul acestora ajung să își amenințe copilul cu fraze de genul: “o să ajungi tu la școală și o să vezi!”, “nu o să te mai comporți așa după ce vei merge la școală, o sa vezi ce o să îți facă profesorii”…. Aceste amenințări afectează foarte tare copilul, putând duce la depresie, anxietate, comportamente obsesiv-compulsive, etc…
4. Visul nerealizat al părinților. Cei mai multi dintre părinți, vor să vadă copilul realizând ceea ce ei nu au fost în stare, din diferite motive. Așa ajung să îi chinuie cu instrumente muzicale, sport, arte plastic, fără să se gândească o clipă dacă copilul are un talent înnăscut. Fac asta pentru că se lasă dominați de propriile drame în dauna intereselor copilului.
5. Copil de nota 10. Orice copil, ar trebui crescut într-un mediu calin, înconjurat de dragostea părinților. Este necesar să vadă imaginea părinților citind, discutând despre cărți, filme sau situații de viață pentru a avea un model demn de urmat. Din nefericire, copiii din ziua de azi cresc vitregiți de prezența părinților iar când aceștia apar, de cele mai multe ori sunt nervoși, agitați, lipsiți de dorința de a mai comunica sau de a se juca cu ei.

În aceste condiții, fără o investiție sau un model adecvat, copilului ajung să i se ceară lucruri de care habar nu are, pe care nu le-a văzut sau cunoscut. Din perspectiva psihologică sunt extreme de importante modelele pe care copilul le vede pentru a i se putea cere. În lipsa modelelor este aproape imposibil să vorbim de rezultate spectaculoase. Iar când acestea apar aduc cu sine suferințe greu de imaginat ale copilului sau un preț imens pe care acela îl va plăti, mai devreme sau mai târziu, foarte scump.

O mică concluzie în privința alegerii școlii: școala ar trebui să fie cât mai aproape de casă pentru a nu duce copilul deja obosit și lipsit de chef sau mai rău de atât, nervos și agitat. Gândiți-vă dincolo de frustrările nerealizărilor voastre la adevăratele abilități ale copilului încurajându-l să le dezvolte pe acestea în principal și restul în plan secundar. Rari sunt copiii care sunt foarte buni la toate obiectele, ce nu vor deveni adulți plini de frustrări sau de probleme medicale sau psihologice.

Ce se poate întâmpla daca nu se ține cont de îndrumări? Ce afecțiuni pot dezvolta copiii?

În plan psihologic putem vorbi, în funcție de mediul de acasă, de posibilitatea de a dezvolta orice afecțiune psihologică. Asta fără să excludem posibilitatea de a suferi și de afecțiuni medicale declanșate din cauza stresului cum ar putea fi: gastrită, dureri de cap sau de burtă, probleme de vedere, afecțiuni ale sistemului nervos, endocrin, tulburări de creștere și dezvoltare fizică sau intelectuală…etc

Din perspectivă psihologică putem vorbi în anumite situații de următoarele afecțiuni: tulburări de personalitate, tulburări de comportament, acte antisociale, tulburări ale somnului (insomnia, hipersomnie, coșmaruri), probleme alimentare (anorexie, bulimie, obezitate), tulburari obsesiv-compulsive cum ar fi ticurile, tulburarea vieții sexuale, începându-și viața sexuală mult prea devreme, masturabare precoce sau exagerată; depresie, anxietateș dureri ciudate de cap sau de burtă care vin și plecă sau se mută prin tot corpul, atacuri de panică sau gânduri suicidare.

Orice mică problemă pe care o remarcați, nu întârziați să apelați la un ajutor specializat. Nu considerați că va trece de la sine, mergeți cu copilul la medicul de familie, psihoterapeut, sau daca problemele sunt grave la psihiatru. Afecțiunile nu trec de la sine, ba din contră, pot avea perioade de acalmie pentru a apărea apoi cu manifestări grave, greu de rezolvat.

Este mai important să aveți un copil sănătos fizic și psihic, decât să obțineți rezultate spectaculoase dar efemere ce îl vor marca pe viață.