„Sunt o supraviețuitoare a abuzului emoțional”. Violența în școlile românești: 1 elev din 2 amenințat sau agresat. Cum vede Ruxandra Mercea educația românească și cum putem spune STOP violenței - LIFE.ro
Prima pagină » „Sunt o supraviețuitoare a abuzului emoțional”. Violența în școlile românești: 1 elev din 2 amenințat sau agresat. Cum vede Ruxandra Mercea educația românească și cum putem spune STOP violenței
„Sunt o supraviețuitoare a abuzului emoțional”. Violența în școlile românești: 1 elev din 2 amenințat sau agresat. Cum vede Ruxandra Mercea educația românească și cum putem spune STOP violenței
„Mi s-a spus atât de mult faptul că nu se va alege mare lucru de mine, încât aproape că am crezut asta”. Dar nu s-a lăsat. Nu a lăsat ca vocile celorlalți să-i dicteze viitorul. Nu a lăsat demonii să o învingă. Iar astăzi Ruxandra Mercea încearcă să spună stop violenței în școlile din România.
„Sunt o supraviețuitoare a abuzului emoțional și este în continuare un proces terapeutic. Lupt în mod constant să nu repet modelul, să nu repet ceea ce mi s-a făcut mie, să mă vindec și să am reacții tot mai sănătoase atunci când simt critică, judecată, umilire”. Ruxandra Mercea a lăsat un job foarte bine plătit pentru a începe propriul drum care astăzi înseamnă trei proiecte – Spark, Transylvania College și Școala Încrederii. De ce a făcut asta? Pentru copiii ei. Fiecare dintre cei 4 copii ai săi sunt diferiți și în etape diferite de dezvoltare. Are două adolescente, un băiat care se apropie curajos de vârsta de 10 ani, iar cea mică, de doi ani și jumătate. Ce își dorește pentru ei? Să crească și să se dezvolte într-o țară sigură care să-i înțeleagă, să-i ajute și să-i sprijine.
România se află pe locul 3 în UE în ceea ce privește bullyingul școlar, iar studiile organizației Salvați Copiii spun că 1 elev din 2 este amenințat, umilit sau agresat fizic. Cum rezolvăm această situație? Ruxandra Mercea ne îndeamnă să ne gândim de câte ori am auzit că, de fapt, „copiii din ziua de azi sunt problema”. Și subliniază că doar atunci când le vom ridica acestora eticheta de „cauzatori de probleme”, copiii se vor simți în siguranță să spună ceea ce li se întâmplă. Cheia este întotdeauna la adult. Dar sunt aceștia pregătiți să-i ajute pe cei mici? Știu ce trebuie făcut pentru ca amenințările, umilințele sau chiar agresiunile să înceteze? Vorbim cu Ruxandra Mercea despre toate acestea în interviul de mai jos:
Ruxandra Mercea: „Aproape 10.000 de acte de violență au fost semnalate în ultimul an școlar: 1 elev din 2 este amenințat, umilit sau agresat fizic”
Care este starea actuală a violenței în școlile din România și care sunt principalele forme întâlnite? Din păcate, bullyingul și violența se manifestă atât între copii, dar vin și de la copii către profesori și invers. Chiar la începutul lui aprilie, când am demarat campania noastră, au fost mediatizate două cazuri extrem de grave la foarte scurt timp unul după altul. Ne-am îngrozit și am realizat încă o dată cât de mare este fenomenul.
Dacă ne uităm la cifre, aproape 10.000 de acte de violență au fost semnalate de inspectoratele școlare județene în ultimul an școlar, conform documentelor Ministerului Educației (cu aproape o treime mai multe acte de violență față de anul precedent). Mai mult, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe locul 3 în UE în ceea ce privește bullyingul școlar, iar studiile organizației Salvați Copiii spun că 1 elev din 2 este amenințat, umilit sau agresat fizic.
Care sunt cauzele violenței în școlile din România și ce se poate face pentru a reduce aceste comportamente? Depinde despre ce tip de violență vorbim. De pildă, violența între copii apare atunci când aceștia au experimentat sau au asistat la acte de violență acasă sau la școală și li s-a întipărit în minte faptul că orice conflict sau situație dificilă se rezolvă prin violență fizică sau emoțională. Astfel, le vine natural să repete un comportament pe care până la urmă l-au învățat din relația cu adulții și l-au perceput ca pe unul firesc. Dificultățile date de sănătatea mentală, emoțională, relațională pe care adulții nu reușesc să le gestioneze într-un mod sănătos cu elevii, se vor traduce în comportamente violente pe care aceștia din urmă le adoptă ca fiind comportamente normale.
Dacă vorbim, însă, de violența de la adult la copil, povestea e puțin diferită, iar cauzele sunt multiple și, din păcate, mult mai înrădăcinate în trecut. Adulții care acționează violent în preajma copiilor au un trecut în care au experimentat, la rândul lor, violența.
În România nu există, din păcate, un sistem de sprijin nici acasă, nici la școală. Iar gestionarea dificultăților într-un alt fel decât prin violență se simte aproape imposibilă și nu putem să așteptăm de la adulții care nu sunt sprijiniți din punct de vedere emoțional, relațional sau mental, să nu reproducă aceleași modele pe care le-au învățat, atâta timp cât au fost lăsați singuri într-un colț al rușinii și al sentimentelor de vină. Și aici intervine o componentă extrem de importantă – curajul de a cere ajutor atunci când se confruntă cu provocări grele.
Majoritatea celor care cer ajutorul, și sunt deosebit de puțini aceia care chiar o fac, trec prin frica de a fi judecați și criticați pentru incapabilitatea de a rezolva de unii singuri o situație dificilă. România, din păcate, se află de atâția ani în acest cerc vicios. Adulții violenți nu sunt decât rezultatul comportamentelor violente care nu s-au gestionat sau vindecat în perioada lor de formare.
Cum se poate îmbunătăți comunicarea între elevi, cadre didactice și părinți pentru a preveni și a gestiona violența în școli? Este categoric nevoie de o soluție sistemică. Trebuie investit în mod constant în cursuri, resurse și sesiuni de coaching pentru dezvoltarea personală și sănătatea emoțională a adulților. Este nevoie de grupuri de sprijin, psihologi și terapeuți care să fie acolo pentru ei, pentru ca adulții să poată să se înțeleagă pe ei înșiși, să schimbe modul în care gândesc, simt și acționează în situațiile dificile.
La nivel de școală trebuie schimbate politicile de comportament, atât pentru profesori, cât și pentru copii și lucrat la crearea unei altfel de abordări prin care să se construiască, să se mențină și să se repare orice ruptură care poate să apară în timp în relații. Dar schimbarea începe în mod sigur de la adulți, pentru că doar vindecându-i pe ei ne putem asigura că actualii copii din școlile României vor deveni, la rândul lor, adulți sănătoși.