Tatăl, dirijor, i-a arătat calea. Muzica îi este menirea. Leyah: „A fi feminină, astăzi, poate însemna și că poți fi o femeie puternică, integră, cu povești ce vor fi iubite de nepoți”

Într-un peisaj muzical aflat în continuă schimbare, Leyah reușește să contureze un drum unic printr-o fuziune rară: muzica de film și pop-ul modern. Stilul său – cinematic pop – transcende granițele genurilor, combinând aranjamente orchestrale complexe cu sunete electronice actuale și o voce ce spune povești vii.

Conținutul pe care îl creează Leyah este profund, autentic și vizionar: de la piese inspirate din conflictele reale ale lumii, până la introspecții personale și povești universale despre iubire, timp și speranță. Fiecare videoclip, concert sau coloană sonoră este o experiență multisenzorială, cu un fir narativ atent construit și un mesaj emoțional puternic.

Creațiile sale nu sunt doar piese muzicale – sunt manifestări artistice. De la compoziția pentru scurtmetrajul Anonymously, la piesa-manifest Peace is the only thing we need sau turneul-concept Cinestezia, Leyah dovedește că muzica poate fi un limbaj al empatiei, al vindecării și al curajului. Ca artist independent, oferă și servicii creative: compoziții personalizate, creație de coloane sonore, performanțe live conceptuale, producție muzicală și colaborări interdisciplinare.

Universul său artistic este un mix de disciplină clasică, explorare contemporană și viziune internațională.

Deși rădăcinile sale pornesc din muzica clasică și o copilărie în care tatăl, dirijor, i-a insuflat respectul pentru artă, identitatea Leyah s-a conturat complet odată cu trecerea spre libertatea expresivă a pop-ului cinematografic.

Leyah nu este doar un nume de scenă, ci și un spațiu creativ activ, unde muzica se întâlnește cu storytelling-ul vizual, iar arta devine puntea între lumi, culturi și suflete. Ea colaborează cu regizori, artiști vizuali, branduri și case de producție, pentru a da viață unor universuri sonore care inspiră și provoacă.

Care a fost momentul în care ai simțit că muzica nu e doar o pasiune, ci un destin?

Când mi-am dat seama că orice aș încerca să fac, nu pot sa renunț la muzică. Și atunci m-am gândit că probabil asta este menirea mea. 

Nu știu dacă a fost un moment anume. Mai degrabă cred că a fost o călătorie interioară care s-a conturat pas cu pas, în timp. După mulți ani dedicați muzicii clasice, am început să simt o forță tăcută, un impuls nevăzut care mă chema spre altceva – un drum necunoscut, dar extrem de magnetic în același timp. Simțeam nevoia de a crea, de a da viață propriilor sunete, trăiri și povești.

Privind în urmă, povestea chiar pare că face parte dintr-un destin pentru că nu de puține ori m-am întrebat de unde reziliența, răbdarea sau curajul de a merge doar într-un singur sens.

Și probabil ca nu aș fi ajuns până aici dacă nu pleca totul dintr-o mare iubire pentru muzică. 

Leyah: „Când mi-am dat seama că orice aș încerca să fac, nu pot sa renunț la muzică. Și atunci m-am gândit că probabil asta este menirea mea”

Există o amintire din copilărie care simți că te-a modelat artistic?

Da. Îmi aduc aminte de momentul în care am luat primul contact cu lumea operei. Aveam 8 ani când am fost complet fascinată de tot acel univers, în care muzica, poveștile, teatrul, decorurile, costumele și oamenii, se îmbinau perfect. Cred că atunci mi-am dorit pentru prima dată să fiu cântăreață. Acum, când mă uit în urmă, sunt sigură ca lumea operei m-a influențat profund atât muzical cât și vizual în toată activitatea mea artistică.

Ce rol are imaginea în viziunea ta artistică?

Este foarte importantă. Pentru mine, puterea fantastică a imaginii este că poate să decodifice un limbaj și un mesaj nonverbal al muzicii. Completează sunetul, îi dă formă și culoare, reușind să materializeze o emoție în lumea fizică. Așa că, ce îmi place foarte tare este că, în muzica mea, imaginea vine și creează o lume imaginară în care, poate toți am vrea să trăim, măcar cât durează un cântec. Una în care muzica devine vizibilă, iar emoția, palpabilă. 

De aceea cred profund în legătura strânsă dintre cele două arte – cea vizuală și cea muzicală – care, mai ales în stilul cinematic pop, împreună, pot oferi o experiență completă, memorabilă.

Dacă ai putea descrie traseul tău muzical într-o imagine, cum ar arăta?

Ca o călătorie inițiatică, plină de urcușuri și coborâșuri, dar care, în ansamblu, se îndreaptă mereu spre ascensiune. De-a lungul timpului am explorat diverse zone muzicale care au adus culoare și profunzime în tot ceea ce am creat, dar care au venit la pachet și cu mult necunoscute – momente care m-au format și m-au transformat. Cu toate acestea, simt că parcursul a fost unul benefic, fiindcă fără aceste provocări nu cred că aș fi ajuns să mă apropii de esența mea și de ceea ce vreau să exprim prin muzică.

Ce înseamnă proiectul Cinestezia Symphonic pentru tine?

În primul rând, reprezintă împlinirea unui mare vis și o încununare a unei munci susținute, împreună cu o echipă de oameni care au pus umărul ca acest vis să se materializeze.

Prin Cinestezia Symphonic mi-am dorit ca prin muzica mea să apropii muzica cinematic pop de universul simfonic și să o aduc mai aproape de publicul larg, în special de cel tânăr, care adesea evită concertele simfonice, din teama că muzica clasică nu este pentru ei sau că nu o vor înțelege.    

Este un concept inovator care construiește punți între generații, stiluri muzicale, gusturi, culturi, încercând să doboare preconcepții. Eu îl numesc un concert multi-senzorial pentru că îmbină compoziții originale, storytelling emoționant, o orchestră simfonică completă, trupă pop și vocea mea, construind o experiență sonoră puternică ce redefinește relația dintre grandoarea clasică și emoția contemporană. Și tocmai pentru ca se bazează pe emoție, acesta nu are un public anume din punct de vedere vârstă, gen sau categorie socială. La prima vedere ar părea un concert de nișă, dar de fapt el se adresează tuturor celor care iubesc… muzica. 

Ce provocări ai întâlnit la repetiții?

Repetițiile pentru Cinestezia Symphonic au fost o experiență intensă și plină de provocări. Combinația dintre o orchestră simfonică completă, cor, trupă pop, pian și voce, a cerut o coordonare precisă între toate elementele, atât muzicale cât și tehnice. 

Un rol esențial în tot acest proces l-a avut dirijorul Tiberiu Soare, care a condus cu mare profesionalism întreaga orchestră spre ceea ce îmi doream să obțin din punct de vedere muzical. Fără implicarea lui, întregul proces ar fi fost mult mai complicat, mai ales pentru că muzica din acest proiect nu mai fusese cântată niciodată până atunci de niciunul dintre membrii orchestrei.

A fost nevoie de multă răbdare și deschidere din partea tuturor pentru a găsi echilibrul ideal între grandoarea sunetului orchestral și energia pop, fără ca vreuna să domine. 

Și totuși, mai presus de toate provocările, îmi va rămâne în amintire sentimentul din prima zi de repetiții, când am pășit în fața orchestrei și am simțit un puternic moment de întoarcere „acasă”, în care m-am simțit propulsată înapoi în timp, în adolescență. Doar că de data aceasta, când m-am așezat la pian, am început să îmi cânt propriile compoziții, și nu cele ale altor compozitori, iar acest sentiment a fost pur și simplu priceless.

Leyah: „Ce îmi doresc pentru viitor este ca acest proiect să fie doar începutul formării unei comunități în care femeile din România, arta și cultura să se cunoască, să colaboreze și să se susțină reciproc”

Ce reacție a avut publicul? Ai simțit o conexiune cu spectatorii fata de alte concerte? Ai primit un feedback special la sesiunea de autografe de la finalul concertului?

Reacția publicului a fost copleșitoare și extrem de emoționantă. Am simțit o conexiune profundă cu spectatorii, chiar mai intensă decât la alte concerte, poate și pentru că a fost un concert cu o încărcătură emoțională uriașă.

Unii dintre ei mi-au spus la final că muzica i-a emoționat profund și au descris concertul drept „un vis cinematografic”, „emoție pură” sau „fiori din primul până în ultimul moment”. Nu-mi venea să cred cum s-a aplaudat minute în șir, până am oferit un bis. În sală au fost spectatori de toate vârstele, preponderent public tânăr, iar pentru unii a fost chiar prima dată când au participat la un concert simfonic sau au pășit în Sala Radio –  un loc cu o tradiție muzicală impresionantă, prin care au trecut de-a lungul timpului numeroși muzicieni de top.

M-am bucurat și m-a emoționat enorm această întâlnire cu ei. Și sper că sentimentul a fost reciproc. 

Ce înseamnă „ielele” pentru tine, dincolo de mitologia românească?

Că ceea ce nu vedem, nu înseamnă ca nu există.

Leyah: „Cântecul vorbește despre feminitatea misterioasă, forța creatoare și frumusețea invizibilă, iar eu mi-am dorit ca acest mesaj să trăiască dincolo de muzică”

Cum a luat naștere proiectul „Cine sunt iele” și ce provocări a adus?

„Cine sunt iele?” a pornit din dorința mea de a oferi un sens mai profund lansării piesei Ielele. Cântecul vorbește despre feminitatea misterioasă, forța creatoare și frumusețea invizibilă, iar eu mi-am dorit ca acest mesaj să trăiască dincolo de muzică. Astfel a luat naștere ideea de a descoperi și de a aduce în prim-plan femei din România care activează în domenii creative, dar care adesea sunt „nevăzute”, datorită unei recunoașteri reduse.

Campania încearcă să le ofere „o scenă și o voce” prin care să împărtășească comunităților locale frumusețea pe care o aduc zilnic prin arta și contribuția lor. Este o celebrare a mesajului lor, a pasiunii și motivației din spatele a ceea ce fac, și totodată o inspirație pentru cei care își caută vocația.

Provocarea cea mai mare a fost să ajungem la ele, pentru că tocmai asta le caracterizează: modestia, concentrarea pe ceea ce fac, nu pe imagine. În plus, în arta și cultura de astăzi, dacă nu faci mult zgomot, e foarte greu să ajungi la comunități mari de oameni. E nevoie de multă promovare și de timp pentru o creștere organică. A fost nevoie de multă comunicare, implicarea comunității și crearea unui cadru în care să se simtă văzute și apreciate.

Ce îmi doresc pentru viitor este ca acest proiect să fie doar începutul formării unei comunități în care femeile din România, arta și cultura să se cunoască, să colaboreze și să se susțină reciproc.

Proiectul are o puternică încărcătură simbolică și feminină — ce ai descoperit nou despre feminitate?

A fi feminină, astăzi, poate însemna și că poți fi o femeie puternică, integră, cu povești ce vor fi iubite de nepoți. Că feminitatea nu înseamnă doar imagine sau aparență, ci mai ales o energie interioară care ne susține și ne transformă. 

Am descoperit că femeile au puteri nebănuite atunci când își propun un lucru și, contrar unor prejudecăți, știu să se susțină între ele și să observe cu atenție și admirație și alte femei care fac lucruri extraordinare. 

Prin poveștile femeilor pe care le-am întâlnit în campanie, am văzut cât de mult curaj și dedicare există în spatele muncii lor. Feminitatea autentică este tocmai această combinație între vulnerabilitate și tărie, discreție și influență, sensibilitate și putere creatoare.

Citește și: A fost racolată la 13 ani și abuzată psihologic și sexual. Mărturia sinceră a supraviețuitoarei Iuliana Dup: „La suprafață, păream fata de succes care defilează cu încredere. Înăuntru, eram un copil rănit care se agăța de orice formă de validare”

Dacă ielele ar putea vorbi, ce crezi că ne-ar spune despre femeile înscrise în proiect?

Dacă ielele ar putea vorbi, cred că ne-ar spune că femeile înscrise în proiect sunt asemenea lor: misterioase, puternice și pline de farmec ascuns. Ar spune că aceste femei posedă o forță creatoare inepuizabilă și o energie care schimbă lumea în tăcere, cu blândețe, dar cu o hotărâre de nezdruncinat. Ielele ne-ar aminti că frumusețea adevărată stă în autenticitate și în puterea de a rămâne fidele sinelui, în ciuda tuturor provocărilor. Că aceste femei sunt păstrătoarele unor taine prețioase, care inspiră și transformă comunitățile lor, asemenea unei magii care pulsează dincolo de aparențe.Că ielele fac lumea un loc mai bun.

Care este cântecul care îți reflectă cel mai bine sufletul acum?

Este un cântec la care lucrez acum și care va aduce o energie cu totul nouă. Pentru că așa mă simt acum. 

Într-o lume care se mișcă atât de repede, ce te ține ancorată în ceea ce contează cu adevărat?

Familia și trecerea timpului. Familia mi-a oferit mereu dragoste și sprijin necondiționat, iar curgerea timpului îmi amintește în fiecare zi cât de important este să îl folosim cât mai bine și mai frumos. E acel reality check care mă readuce mereu cu picioarele pe pământ și mă pune mereu la treabă. 

Ce urmează pentru Leyah? Ce vis nerostit vrea să se transforme în muzică?

Simt că am intrat într-o nouă etapă profesională. Visuri am avut și voi avea mereu, dar nu mi-a plăcut niciodată să vorbesc despre ele, decât în intimitatea mea, eu cu mine. Tot ce-mi doresc este ca, pe lângă muncă, să am parte și de un strop de noroc, pentru că sunt lucruri care, oricât ne-am strădui, nu mai țin de noi.

Citește și: „Salvarea mea”, așa o numește o pacientă operată de cancer de col uterin pe doamna dr. Corina Bușe. Altă pacientă spune că a ținut-o pe linia de plutire. Cum poate un medic să-ți redea speranța și încrederea în tine atunci când ești în fața unei boli grave

Interviul cu Alexandra Ghiță, fondatoarea Olivinity face parte din proiect „Povestea mea” ❤️

Antonia Bogdan este trainer de limba română pentru expați și franceză, lingvist, traducător, Art lover, Fashion Addict, World traveler.

„Sunt Antonia și dintotdeauna am fost pasionată de limbi străine și de călătorii, fiind conștientă de importanța lor pentru toți, indiferent de cultura sau mediul în care trăim. Cred cu tărie că stăpânirea mai multor limbi deschide uși către noi oportunități și creează punți între culturi, facilitând comunicarea și înțelegerea reciprocă. Limba este nu doar un instrument de comunicare, ci și o cale de a înțelege gândirea, obiceiurile și perspectivele altor oameni.

În activitatea mea de trainer, îmi propun să transmit această pasiune și să arăt cursanților cum învățarea limbilor străine poate îmbogăți nu doar viața profesională, ci și experiențele personale. Fie că este vorba despre a învăța o limbă pentru muncă, călătorii sau dezvoltare personală, sunt dedicat să ajut fiecare persoană să își atingă obiectivele lingvistice și să descopere cât de important este să poți comunica eficient în mai multe limbi.

Pe lângă faptul că vorbesc mult în cadrul sesiunilor de training, îmi place să și scriu despre lucrurile care merită

Alors, on danse?”

Toată lumea are o poveste, ne lipsește doar imboldul să o împărtășim

Într-o lume care se află mereu în mișcare, îți oferim un loc în care să te bucuri de lucrurile și, mai ales, de oamenii care contează cu adevărat. Descoperim împreună povești incredibile de viață care să ne inspire înspre o viață mai bună. „Povestea mea” devine spațiul în care vorbim onest și deschis despre orice.

Fii parte din comunitatea LIFE.ro. Spune-ți povestea și lasă-ne să te cunoaștem, să învățăm împreună și să-i motivăm pe ceilalți să fie schimbarea de care avem nevoie.

Ai trăit câțiva ani în străinătate, acum te-ai întors și vrei să ne spui de ce. Ai învins o boală și acum vrei să fii inspirație pentru oamenii care se luptă cu aceeași situație. Ți-ai schimbat job-ul. Ai trecut printr-o despărțire sau trăiești o mare iubire. Spune-ne povestea ta în noul proiect LIFE.ro, „Povestea mea”.

Spune-ți povestea. Lasă-ne să te cunoaștem. Și inspiră-i pe ceilalți.