fbpx

Căutare

Share this article

În fiecare an pe 30 noiembrie românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, cel considerat ocrotitorul ţării. Se spune că în noaptea asta spiritele rele ies la suprafaţă ca să bântuie oamenii, aşa că nu e de mirare că această sărbătoare mai este supranumită şi Halloweenul românesc. Ce-i drept, în ultimii ani şi perspectiva asupra ei s-a mai schimbat, aşa că am zis să vedem ce tradiţii şi obiceiuri actuale de Sfântul Andrei sunt în prezent şi care obiceiuri sunt păstrate doar în anumite zone ale ţării.

Cine a fost Sfântul Andrei şi ce semnificaţii are ziua închinată lui

Fiul pescarului Iona şi fratele lui Petru, Sfântul Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul şi unui dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus. Se spune despre el că este primul dintre ei care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, în zona Dobrogei, fiind considerat drept cel care a creştinat poporul român.

Acesta este şi motivul pentru care a primit titlul de ocrotitor al României, ziua prăznuirii lui a devenit sărbătoare naţională, iar la iniţiativa Bisericii Ortodoxe Române ziua de 30 noiembrie a devenit şi zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează.

Ca orice sărbătoare creştină, şi aceasta este presărată cu semnificaţii şi practici considerate păgâne, izvorâte din asocierea apostolului lui Iisus cu o divinitate dacică, Sântandrei. În mod tradiţional, noaptea de Sfântul Andrei este considerată cea în care porţile Iadului se deschid, iar spiritele rele ies la suprafaţă ca să se lupte între ele pentru a-şi alege conducătorul, ca să îi bântuie pe oameni şi să atace animalele.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Andrei

Nu există sărbătoare care să nu fie izvor nesecat de superstiţii şi tradiţii, iar în acest caz cele mai multe dintre ele sunt legate de apărarea în faţa spiritelor malefice. În trecut oamenii puneau usturoi la geamuri, uşi, pe oriunde ar fi putut intra în casă sau grajduri strigoii, iar acest obicei mai este şi acum păstrat în unele sate din România. Copiilor li se făceau chiar pe încheieturi cruci din usturoi pisat, ei fiind consideraţi cei mai predispuşi atacurilor spiritelor rele, iar animalele primeau mâncare în care a fost presărat busuioc sfinţit şi puţină agheasmă în apă. Până şi vasele şi cănile erau întoarse toate cu gura în jos, ca să nu mai rămână nicio gură de intrare pentru strigoi.

Firimiturile de pâine împrăştiate prin curte au şi ele rostul de a ţine duhurile rele departe de casă, pentru că nu mai au astfel nevoie să intre în căutare de hrană. La fel şi candelele, care trebuie să rămână aprinse toată noaptea.

Busuiocul era şi încă mai este păstrat ca o tradiţie importantă de către fetele nemăritate care vor să-şi cunoască ursitul în vis. Acestea trebuie să-şi pună un fir de busuioc sfinţit sub pernă, să spună o rugăciune specială pentru Sfântul Andrei şi se spune că noaptea îl vor visa pe cel cu care se vor căsători.

Tot pentru asta se pregăteşte şi turta de Sfântul Andrei, una extrem de sărată pe care fetele trebuie să o mănânce înainte să meargă la culcare. Dacă e să se mărite în anul ce vine, se spune că în această noapte viitorul mire le aduce în vis o cană cu apă, ca să îşi stingă setea.

Cum pe vremuri curiozitatea şi nerăbdarea erau mari în privinţa bărbatului ce avea să le ia de nevastă, sunt o mulţime de superstiţii şi tradiţii pe aceeaşi temă. Una dintre ele presupune şi ca fata ce visează la măritiş să se aşeze între 4 oglinzi cu 2 lumânări aprinse în mână şi să se roage Sfântului să le arate viitorul. Se spune că într-una dintre oglinzi vor apărea fragmente din viitor, inclusiv imaginea celui cu care îl vor construi.

Şi tot imaginea viitorului soţ poate apărea într-un pahar cu apă aşezat în cenuşă, în care a fost pusă o verighetă sfinţită de preot în timpul tainei cununiei. Cu o lumânare aprinsă în mână, fata trebuie să privească atent paharul şi se spune că acolo îi va apărea chipul alesului.

Tradiţii şi obiceiuri actuale de Sfântul Andrei

Dacă multe dintre cele de mai sus mai sunt păstrate doar prin câteva sate din ţară, obiceiul grâului pus la încolţit de Sfântul Andrei rămâne o constantă în casele celor mai mulţi dintre români. Deşi pe vremuri acesta era considerat un semn care să le arate oamenilor cum va fi recolta în anul ce urmează, în timp obiceiul a căpătat semnificaţii noi, iar grâul a devenit un simbol al belşugului şi prosperităţii.

Fiecare membru al familiei pune în această zi un vas cu grâu la încolţit şi trebuie să aibă grijă de el până la Anul Nou. Cu cât este mai înalt şi mai des grâul la acel moment, cu atât se spune că îi va merge persoanei respective mai bine în anul ce vine.

Tot acum se aduc în case crenguţe de vişin şi se pun în apă. Tradiţia spune că dacă acestea încolţesc până în ziua de Crăciun, oamenii vor avea un an bogat.

Şi dacă tot i se spune şi Halloweenul românesc, ziua de Sfântul Andrei a devenit în ultimii ani un prilej numai bun de petreceri şi evenimente în acelaşi spirit, cu decoraţiuni mai mult sau mai puţin înspăimântătoare şi meniuri în care usturoiul este pus la loc de cinste.

Citeşte şi: Cum este sărbătorit Halloween-ul în lume şi cine îl contestă – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO