Viața în Sri Lanka. Tensiuni fără margini într-o țară falimentară

Cum e viața în Sri Lanka și care sunt provocările legate de criza combustibilului?

După cum au subliniat economiștii, reducerile mari de taxe din 2019 – făcute ca lobby și încurajate de multe grupuri corporative și profesionale – au contribuit la golirea fondurilor țării Sri Lanka și au contribuit la aducerea națiunii în acest prag al falimentului.

Pe piața neagră, combustibilul poate fi încă cumpărat la prețuri foarte mari, o parte dintre ele pentru a conduce vehiculele private mai mari și generatoarele de energie electrică de acasă.

Mai jos pe scara economică, oamenii încearcă să cumpere biciclete pentru a se deplasa la locul de muncă și descoperă că cursul de schimb face inaccesibilă până și acea formă de transport.

Protestele de la începutul crizei

La sfârșitul lunii martie fost cea mai gravă dintre întreruperile de curent care a declanșat protestele majore din Colombo. La acea vreme, penele de curent zilnice, care durau aproximativ 13 ore, au avut ca rezultat o națiune epuizată în cele mai fierbinți săptămâni ale anului.

Oboseala a stârnit o furie larg răspândită și o mulțime de mii de oameni a coborât în suburbia Mirihana, din estul Colombo, unde locuiește președintele.

Dintre toate demonstrațiile din țară din ultimul an, aceasta a fost poate cea mai viscerală. Un bărbat cu cască de motocicletă a rostit un discurs împotriva forțelor politice, clerului și mass-media care au dat națiunea în mâinile celui mai egoist și inept guvern de aici, din ultimele generații.

Ulterior, acel bărbat, Sudara Nadeesh, a fost bătut cu brutalitate de poliție și arestat, împreună cu alte câteva zeci de persoane care au suferit aceeași soartă violentă.

Sri Lanka a fost blocată într-un război civil de 26 de ani, dar chiar și cu toate acestea, insula nu a avut niciodată un președinte atât de apropiat de conducerea armatei ca fostul secretar al apărării, Gotabaya Rajapaksa.

În ultimele luni, protestatarii, în mare parte pașnici, au fost împușcați aleatoriu, iar gaze lacrimogene au fost lansate fără discernământ asupra mulțimilor în care erau prezenți chiar și copii mici. La cozile pentru produse esențiale, cele mai ușoare manifestări de nemulțumire au fost întâmpinate cu bătăi brutale.

Poliția spune că unii ofițeri au suferit răni după ce au fost atacați cu pietre, dar, deoarece protestatarii și-au pierdut viețile sau au ajuns la spital, răspunsul poliției a fost privit ca fiind extrem de disproporționat.

Pe rețelele de socializare, politicienii oferă simpatie, postând fotografii cu dificultățile cetățenilor în timp ce cer schimbarea. Acest lucru nu a făcut decât să inspire mai multă indignare. Nu politicienii ne-au condus aici?

Și totuși, în timp ce protestele la nivel național au cerut înlăturarea președintelui și a cohortei sale, aceștia rămân cu obstinație la locul lor, disprețul lor perceput pentru voința publicului fiind evident în tranzacțiile din spate, despre care mulți consideră că continuă să otrăvească politica insulei.

Viața în Sri Lanka și viziunea  menită să salveze țara

Aceiași lideri acuzați că au prăbușit Sri Lanka în această râpă insistă că numai ei pot ridica insula din nou, iar politicile pe care le elaborează sunt întâmpinate cu critici aspre.

Există acum un impuls concertat, de exemplu, pentru a trimite mai mulți locuitori ai Sri Lanka în străinătate, să lucreze ca menajere, șoferi și mecanici în Orientul Mijlociu, emigranții fiind așteptați să-și trimită câștigurile acasă.

Acest lucru nu poate decât să adâncească greutățile multor dintre cei mai vulnerabili cetățeni ai săi, deoarece săracii din Sri Lanka, fără speranță de a găsi un loc de muncă local, sunt forțați să-și părăsească familiile pentru națiuni în care au parte de mai puțină protecție și mai puțină libertate. Un antropolog a descris Sri Lanka, în urma acestei viziuni, ca: „statul vampir”.