Andreea Toma și Dragoș Iulian Matei s-au cunoscut în vreme de pandemie, s-au îndrăgostit iar acum organizează nunta online

Andreea Toma și Dragoș Iulian Matei s-au cunoscut în social media, în perioada carantinei totale iar acum se pregătesc pentru o nuntă online, pe 13 martie, de la ora 15:00. Pentru România nunta online este o premieră, pentru lume și invitații lor din Japonia, SUA sau Europa lucrurile vin cu un firesc neașteptat.

Am povestit cu Andreea și cu Dragoș despre iubirea lor și despre o uniune care s-a petrecut într-o perioadă și într-un mediu despre care psihologii vin cu avertismente alarmante: alienare, însingurare, psihoză. Dar tocmai în acest context, Andreea și Dragoș au arătat contrariul: s-au îndrăgostit și acum se căsătoresc. Online. 😊

Cum a pornit povestea voastră?

Andreea: Noi ne-am întâlnit în pandemie, iar acum ne pregătim să facem un eveniment tot adaptat la pandemie. (râde)
Eu lucrez ca facilitatoare pe proiecte internaționale și aveam proiecte de cercetare cu Universitatea și eram mereu pe drumuri, iar pandemia mi-a dat ocazia de a-l cunoaște pe Dragoș. Iar pentru mine, lucrurile nu sună ca o adaptare, ci ca un impuls de a merge mai departe cu bucuria de a ne fi cunoscut, în ciuda provocărilor pe care le resimțim.

Vrem să facem un eveniment online pentru că, de pildă eu, am foarte mulți prieteni în străinătate, blocați de aceeași pandemie și m-am gândit că e o idee foarte bună să ne putem întâlni cu ei online.

Dragoș: Suntem bine împreună, iar aceasta este o stare pe care vrem să o celebrăm. Vine după noi și munca noastră, vor veni și copii în familie și vrem să ne asigurăm că le va fi și lor bine. În plus, vrem să nu rămânem indiferenți la provocările Pământului: încălzirea globală, poluarea și așa mai departe.

Cum v-ați cunoscut voi?

Andreea: Eram prieteni pe Facebook de foarte mult timp. El posta foarte multe idei, articole, fotografii legate de ecologie, inovațiile lui culinare, la care eu reacționam cu like sau love ori mai știu eu cum. Iar el, foarte politicos, îmi răspundea: mulțumesc!. Asta a fost ocazia de a vorbi mai mult. Iar prin iunie, pe la sfârșitul lunii ne-am hotărât să ne și vedem în parc, cu masca pe față și cu tot arsenalul de protecție împotriva coronavirusului.

Întâlnirea a fost specială și ne-a apropiat foarte mult.

Ai zice că mediul online separă oamenii, îi alienează, dar uite că se întâmplă să îi și unească?

Dragoș: Asta este percepția, că mediul online ne face mai insensibili la ceilalți, ne face să comunicăm diferit, contextul se prăbușește, nu există, deci putem să ne conectăm/deconectăm oricând, dar eu am cunoscut foarte mulți oameni foarte dragi în online, iar trecerea din acest mediu la a ne vedea a fost foarte naturală.

Cred că social media, dacă e folosit într-un mod responsabil, asumat, cu bună-credință cred că este un mediu foarte bun, unde întâlnim oameni pe care nu avem cum altfel să îi întâlnim.

Deci nu e vorba de mediu, ci de mesageri și de autenticitatea lor, nu? Voi cum vă explicați această conexiune în ciuda faptului că se spune că în online nu se poate produce?

Andreea: E clar că în online se pot întâmpla foarte multe lucruri: petrecem mult timp acolo și este clar un mediu în care ne extindem contactele, experiența umană, intelectul și pentru mine acest mediu este unul foarte hrănitor.

Dragoș, cum s-a văzut de partea ta această conexiune cu Andreea?

Dragoș: Am vorbit mult la început, apoi mi-a trimis poze cu ea, apoi ne-am întâlnit iar asta ne-a făcut să ne simțim și mai bine. Și am decis să mergem într-o călătorie de ziua ei, ceea ce ne-a bucurat foarte tare. Am legat călătoria și de faptul că aveam un proiect pe lângă Sibiu, dedicat copiilor și interacțiunilor dintre ei prin manipularea a tot felul de emoții.

A fost foarte frumos. Doar că asta este bine la început dar nu e de ajuns.

Ce mai trebuie?

Dragoș: Compatibilitate, aceeași viziune, dar și ce vrem noi, fiecare, în viață, faptul că putem să ne punem limite sau nu și cred că vom începe să realizăm și o serie de video-uri în studio despre relații, nu doar cu noi, ci și cu oameni care au trăit o viață împreună.

Cred că de la nuntă încolo începe munca, de fapt.

S-a mai întâmplat ceva în acea perioadă. Ne-am întors în București, am sunat-o pe mama, nu mi-a răspuns, iar peste puțin timp aveam să aflu că această ființă minunată care mi-a fost mamă a plecat în lumea drepților.

La mine în familie nu a mai rămas decât o mătușă, toți ceilalți s-au prăpădit.

Cum te-a ajutat Andreea în acest doliu?

Dragoș: Fiind acolo. Am ajuns acasă la mama și am găsit-o fără viață. Vorbisem la telefon cu puțin timp înainte și când am realizat că nu mai era a fost ditamai șocul.

Andreea a fost alături de mine în tot acest timp. Iar asta cred că a și contribuit la creșterea relației noastre.

De atunci ne-am mai certat, ne-am împăcat, petrecem și mult timp împreună.

Din ce moment v-ați mutat împreună?

Andreea: După ce am plecat în călătoria despre care vorbea Dragoș, când ne-am întors am rămas împreună. Pentru că erau și restricții, dar și pentru că noi putem lucra și din casă a fost o oportunitate să locuim, să lucrăm și să călătorim împreună.

Cum și cine erați voi înainte de a vă cunoaște?

Andreea: Pentru mine, pandemia a fost momentul în care totul s-a dat peste cap, personal, profesional. Aveam un grant de cercetare pe politici publice în migrație și eram în Franța; țineam conferințe publice pe subiectul cercetării mele. Lucram foarte mult cu tineri și aveam foarte multe proiecte și eram foarte activă în zona drepturilor omului.

Anul 2019 a fost pentru mine mai complicat, cumva. Aveam o relație la distanță, el locuia în Portugalia, eu în Franța și mai veneam în România și ne vedeam o dată pe lună.

Funcționează relațiile la distanță?

Andreea: Da, funcționează pentru o perioadă scurtă.

Dragoș: Eu am o metaforă care explică cum funcționează aceste relații. Ca mersul pe munte. Când mergi pe munte există și niște efecte asupra corpului, dar poți să te bucuri de munte și la distanță, de la televizor sau din pozele altora. Dar nu e același lucru, nu?

Andreea: Relația funcționa cu promisiunea că ne vom schimba viețile și vom fi, geografic mai aproape. Doar că pe la jumătatea lui noiembrie 2019 ne-am despărțit, cumva și din faptul că eu voiam să fiu în mai multe locuri, iar el voia să ne așezăm.

A fost simplă separarea pentru că eram pe skype. În mintea mea se terminase, în mintea lui nu prea și era o perioadă de confuzie.

După aceea se apropia amenințător pandemia, am mers în Italia, Franța și Olanda până în ianuarie 2020 și apoi am rămas în România, iar de aici am încercat să mă readaptez. Mi-am anulat călătoriile programate, 5-7 la număr, ceea ce m-a frustrat teribil la acel moment, dar pe de altă parte pandemia mi-a dat oportunitatea să mă concentrez mai mult pe mine, să mă concentrez la cine sunt, ce îmi doresc, să fiu cu picioarele pe pământ. Iar asta cred că a venit ca un bun augur pentru mine.

Apoi m-am retras la ai mei, unde era liniște și am putut să mă gândesc în tihnă la ce s-a întâmplat, la relațiile din trecut, la ce am luat din ele, la ce am luat din experiența în Franța. Am avut timp să mă gândesc la mine și la ce s-a întâmplat.

În iunie am prezentat cercetarea la Universitate și apoi ne-am întâlnit noi.

Dragoș: Imediat după prezentarea ei ne-am întâlnit.

Andreea: Exact. Și a fost destul de organică trecerea, ceea ce m-a pregătit să rămân și să nu o mai resimt ca pe o frustrare.

Dragoș, tu cine erai înainte de a o cunoaște pe Andreea?

Dragoș: Eu eram mai mult cu mine atunci. Ieșisem dintr-o relație mai lungă. Iar pandemia m-a prins într-o stare oarecum confuză: îmi plăcea și mă obișnuisem să fiu singur, dar parcă voiam să și fiu cu cineva. A fost o perioadă foarte dură, pandemia, fiindcă am fost singur și constrâns cumva să fiu așa, dar asta m-a ajutat să mă apropii de mine. În plus, am reușit să pricep dacă sunt pregătit pentru o relație.

Cum te-a cerut în căsătorie?

Andreea: A fost o perioadă în care ne tot întrebam dacă ne putem căsători unul cu altul și apoi a fost momentul în care a pus inelul pe masă iar eu era să pun farfuria de ciorbă pe el. Bine, înainte să pun farfuria am zis: „e un inel acolo!”, iar el se uita șocat la mine. Pur și simplu nu-mi dădeam seama că era ceva legat de căsătorie. (râde)

Dacă nu ar fi fost perioada online, cum ar fi arătat nunta voastră?

Dragoș: Mi-e și frică să mă gândesc la asta, fiindcă noi căutăm mijloace sustenabile, or într-o nuntă clasică găsești cu greu ceva sustenabil. Probabil ar fi arătat foarte relaxat, dar cu petrecere, în pădure poate.

Cu lăutari, cu furatul miresei?

Dragoș: Poate dacă îi convingeam pe cei din Taraf de Caliu. (râde)

Care e scenariul? Andreea va avea rochie de mireasă sau nu? E cu dar sau fără?

Dragoș: O să-ți trimitem programul. (râde)

Dacă vrea cineva să ne dea un dar nu refuzăm.

Andreea: În nunțile offline există cumva o negociere. Cineva vine la nuntă, mănâncă, bea și dă darul. E ca un schimb.

Dragoș: Chiar mă gândeam când mergeam la nunți că trebuie să dau ceva în plus față de ce se consumă. Și mi-am dat seama acum că nu mi-aș fi dorit nicicum ca cineva să se simtă obligat să plătească la nunta mea. Deci ar fi fost cam dificil la o nuntă clasică.

Dar noi am zis așa: dacă cineva dorește să ne susțină, suntem bucuroși să primim daruri în bani fiindcă ne dorim ca după nuntă să ne cumpărăm o rulotă, în care să încapă și studioul, proiectele noastre și cu care să plecăm prin lume.

Andreea: Apropo de rochia de mireasă, pot să-ți spun că vreau să mă îmbrac frumos, vreau să port rochie, dar nu știu dacă va fi neapărat o rochie de mireasă. Aș vrea să fie o rochie în care să mă simt bine și să mă simt frumoasă.

Cununia și jurămintele?

Andreea: Cununia civilă va fi cu o zi înainte și va fi o ceremonie cu oamenii foarte apropiați. Eu îți spun sincer că deja am oameni care s-ar supăra dacă nu i-aș chema acolo.

Practic, noi online ce vom vedea?

Andreea: Este un program foarte creativ. Dragoș a pus la punct o „emisie” de mai bine de 8 ore în care oamenii vor vedea poze cu noi, filmulețe, vor putea găti cu noi, vor putea lua legătura cu noi, vor putea să transmită mesaje, vom dansa, practic, invitații noștri online vor face și vor vedea mult mai multe lucruri decât ar fi văzut la o nuntă obișnuită.

Vă așteptăm!