Casele în care trăim sunt adevărate surse de poluare pentru sănătatea noastră

De la mobilă şi până la cuverturi, draperii, produse de curăţenie şi produse cosmetice, toate conţin anumiţi produşi chimici carcinogeni, periculoşi pentru sănătate.

Deunăzi citeam un articol despre cât de periculoase sunt anumite produse de curăţenie, dar şi de îngrijire personală şi despre cât de important este să citim cu atenţie etichetele acestora pentru a evita anumite compoziţii chimice dăunătoare. Plecând de la această idee, i-am pus câteva întrebări Alinei Cernea, singurul specialist în medicină funcţională din România, de la care am aflat o mulţime de lucruri interesante, dar menite să tragă un semnal de alarmă. În urma discuţiei, am concluzionat că nu există casă în care să nu se regăsească aceşti compuşi chimici şi că, de la generaţie la generaţie, lucrurile se înrăutăţesc: noi trăim în medii mult mai toxice decât părinţii noştri, la fel cum şi ei la rândul lor au suferit în urma unei poluări mai mari decât cea existentă pe vremea părinţilor lor.

Care sunt cei mai periculoşi compuşi chimici pentru sănătate? Mai aveţi de adăugat la lista din articolul de mai sus?

Articolul acoperă produşii de contaminare prezenţi în special în produsele de igienă personală şi cele de curăţenie. Pe lângă acestea, există foarte multe alte substanţe prezente în locuinţe, atât în materialele de construcţie, cât şi în mobilier şi textile. De asemenea, hainele pe care le purtăm pot reprezenta un pericol având în vedere atât fibrele din care sunt confecţionate cât şi vopselurile folosite.

Există, într-adevăr obiecte comune în casele noastre, obiecte de zi cu zi de care ne folosim şi care pot conţine anumite substanţe cancerigene?

Din păcate stilul actual de viată ne obligă să petrecem cea mai mare parte din timp în locuinţe, birouri şi alte spaţii închise. Nu realizăm că în acest fel suntem expuşi permanent şi necontrolat prin intermediul aerului pe care îl inspirăm la contaminare cu o gamă foarte largă de chimicale. Contaminarea aerului din case este generată de materialele de construcţii şi de mobilier. Astfel, avem produsele de lemn presat– acestea sunt prezente în foarte multe obiecte şi sunt o sursă de poluare importantă din cauza formaldehidei utilizată în procesul de fabricare.

Avem textile în case- covoare, draperii, tapiţerii- care generează cantităţi importante de COV- compuşi organici volatili- datorită vopselurilor folosite. În final, vopselurile folosite la finisarea pereţilor degajă cantităţi deloc neglijabile de COV, formaldehidă şi benzen- acestea fiind prezente în concentraţii mari aproximativ 30 de zile după aplicare şi continuând să degaje substanţele nocive menţionate pentru încă un an.

Expunerea la aceşti poluanţi este mai mare în cazul clădirilor vechi, având în vedere că toate aceste aspecte nu erau cunoscute în trecut şi materialele de construcţii erau fabricate cu o încărcătură mare de materii prime toxice. În plus, în clădirile vechi sau în cele umede şi neaerisite mai există şi riscul poluării cu mucegaiuri şi acarieni. Nici clădirile noi nu scapă de poluare, de exemplu instalaţiile de aer condiţionat care nu sunt curăţate corespunzător pot fi o sursă de-a dreptul periculoasă de poluare.

Soluţia la aceste aspecte comune legate de poluarea din interioare există din fericire, în momentul actual producătorii au început să realizeze produse ecologice, mai curate. Recomand atenţie la alegerea materialelor de finisaj şi a obiectelor de mobilier şi decoraţiuni prin informare cu privire la eventualele substanţe chimice prezente în materiale.

Cum ne putem da seama că aceste produse sunt nesănătoase, pentru că înţeleg că pe etichetele multora dintre ele nu este uşor de descifrat pericolul?

Pentru a diminua expunerea la o diversitate atât de mare de poluanţi suntem datori să ne informăm permanent cu privire la ingredientele din produse. Dacă produsele au un preţ exagerat de mic şi o provenienţă îndoielnică, este indicat să nu le achiziţionăm. În general, în momentul actual, marii producători ţin cont de reglementările în vigoare privitoare la utilizarea substanţelor chimice toxice.

Care ar putea fi simptomele expunerii îndelungate la anumite produse?

Simptomatologia e diversă, nespecifică şi poate îmbrăca foarte multe aspecte de la dureri de cap, oboseală, ameţeli, greaţă, iritaţia ochilor, rinite, mâncărimi la nivelul gâtului, dificultăţi de respiraţie etc.

Din acest motiv, datorită diversităţii simptomatologice pe care o îmbracă intoxicaţiile cu poluanţi, este greu de depistat o astfel de intoxicaţie; de multe ori pacientul nu are nici cea mai mică bănuială legată de o posibilă intoxicare cu substanţe chimice.

Multe dintre produse le-au folosit şi părinţii noştri. Sănătatea lor nu a fost afectată sau încă nu se vede?

Părinţii noştri au beneficiat de un mediu mai curat per global. Poluarea mediului a crescut îngrijorător în ultimele decenii, dar nu a fost întotdeauna totul atât de viciat ca în momentul actual.

În schimb expunerea lor la substanţe foarte toxice de tip vopsele pe baza de plumb era mult mai mare. Şi asta s-a văzut pentru că părinţii noştri au avut o calitate a vieţii mai slabă decât cea a părinţilor lor.

Medicina tradiţională probabil că nu va identifica niciodată o astfel de cauză pentru anumite boli. Medicina funcţională o face?

Da, în mod normal medicina funcţională acordă o importanţă deosebită acestor aspecte legate de poluare şi încearcă prin anamneză să depisteze dacă problemele de sănătate ale pacientului ar putea fi legate de astfel de factori.

Cum tratează medicina funcţională aceste afecţiuni?

Mulţi poluanţi au potenţial carcinogenic. În general, medicina funcţională nu tratează simptomele, ci încearcă să depisteze cauzele şi să acţioneze asupra lor. De obicei, cauzele bolilor sunt reprezentate de un cumul de dereglări, dereglări generate la rândul lor de un cumul de factori. Este foarte greu să identifici în ziua de azi un singur vinovat (de exemplu alimentaţia, poluarea, sedentarismul). De obicei se cumulează efectul nociv al mai multor factori. În ceea ce priveşte problema poluării, încercăm, în măsura în care ne permite timpul petrecut cu pacientul, să-i atragem atenţia în vederea diminuării pe cât posibil a tuturor surselor de poluare.

Din păcate nu avem niciodată suficient de mult timp la dispoziţie încât să acoperim absolut toate problemele legate de evitarea factorilor de stres pentru organism. Accentul se pune de obicei pe alimentaţie, somn, exerciţiul fizic, diminuarea programului de muncă şi a altor factori stresori. Partea cu evitarea poluanţilor casnici rămâne de obicei la urmă, dacă nu s-a identificat o posibilă cauză generatoare de boala din perspectiva aceasta.