Bolnavii cu COVID-19 din România pot primi la domiciliu, cu prescripție medicală, două antivirale orale: favipiravir și molnupiravir. Care este mai eficient împotriva infecției cu SARS-CoV-2, cum aleg medicii între cele două și ce contraindicații are fiecare, aflăm în continuare de la medici infecționiști.
Pentru formele ușoare și moderate de boală, care se pot trata la domiciliu, noul protocol de tratament COVID elaborat de Ministerul Sănătății recomandă administrarea a trei antivirale orale: favipiravir, molnupiravir și paxlovid. Cel din urmă este tratamentul anti-COVID obținut recent de Pfizer și nu este disponibil deocamdată în țara noastră.
Antiviralul favipiravir, disponibil la noi sub denumirea comercială FluGuard, s-a administrat în spitalele din România chiar de la începutul pandemiei. Din octombrie 2021, a fost aprobată și administrarea în regim ambulatoriu.
Molnupiravir este un antiviral comercializat sub denumirea Lagevrio și produs de compania farmaceutică Merck (cunoscută sub numele de MSD în Europa), împreună cu Ridgeback Biotherapeutics. Noul tratament a ajuns de puțin timp în țara noastră, printr-o achiziție directă a Ministerului Sănătății de la producător.
Ambele medicamente se eliberează doar în farmaciile cu circuit închis (din clinici și spitale) și doar pe bază de rețetă. Ele pot fi prescrise de medicii din centrele de evaluare COVID-19, după ce pacientul este consultat. Antiviralul favipiravir este așteptat să între și în farmaciile cu circuit deschis în perioada următoare, astfel că și medicii de familie vor putea elibera pacienților prescripție medicală pentru el.
Cum acționează favipiravir
Acest antiviral cu spectru larg s-a dovedit eficient împotriva unor infecții cu virusuri ARN – al căror genom este constituit din acid ribonucleic. Favipiravirul inhibă funcția unei enzime virale numite ARN polimerază, prevenind replicarea virală în celulele umane. Această enzimă este comună mai multor virusuri, printre care Ebola, norovirusul, virusul Lassa și SARS-CoV-2.
Favipiravir este medicamentul grupului nipon Fujifilm Toyama Chemical, iar indicația sa inițială era de tratament antigripal. Japonia a fost prima țară care l-a autorizat, în 2014, sub denumirea comercială Avigan. Din 2019, a devenit medicament generic. Din cauza efectelor sale teratogene, pe care le vom detalia ulterior, utilizarea favipiravirului a fost autorizată doar pentru situații speciale, cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi, care nu prezintă rezistență la acest antiviral. În România, favipiravirul nu a fost administrat de medici până la pandemia de coronavirus.
Favipiravir nu face parte din protocolul de tratament COVID-19 peste tot în lume. Rusia, China India, Turcia, Serbia îl prescriu bolnavilor infectați cu virusul SARS-CoV-2, în vreme ce țări precum SUA, Marea Britanie sau Germania nu îl au ca opțiune de tratament.
Utilitatea lui împotriva virusului SARS-CoV-2 a fost descoperită în China, în urma unui studiu în care au fost înrolați 80 de pacienți. De atunci, mai multe studii de mici dimensiuni au arătat că acest antiviral reduce durata și intensitatea simptomelor din COVID-19, dar nu și mortalitatea sau riscul de spitalizare în secțiile de terapie intensivă.
Citiți continuarea articolului AICI