Ce trebuie să știm despre Telegram: cine este Pavel Durov, Zuckerberg al Rusiei

Telegram este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume, dar și una dintre cele mai controversate. Fondată în 2013 de Pavel și Nikolai Durov, aplicația a atras atenția nu doar prin funcționalitățile sale avansate de securitate, ci și prin independența sa față de marile corporații și guverne. Dar cine este Pavel Durov, omul din spatele Telegram, și ce îl face să fie una dintre cele mai fascinante figuri din lumea tehnologiei?

Telegram: mai mult decât o aplicație de mesagerie

Telegram este o aplicație de mesagerie instantanee, similară cu WhatsApp, dar cu o abordare unică în ceea ce privește securitatea și confidențialitatea. Cu peste 700 de milioane de utilizatori activi lunar, platforma permite comunicarea prin mesaje, apeluri vocale și video, partajarea de fișiere mari și crearea de canale sau grupuri cu până la sute de mii de membri.

Una dintre trăsăturile definitorii ale Telegram este criptarea end-to-end disponibilă pentru conversațiile secrete, ceea ce o face atractivă pentru utilizatorii preocupați de intimitate. Pe lângă aceasta, aplicația nu afișează reclame și promite să nu colecteze datele utilizatorilor pentru a le monetiza.

Însă povestea Telegram este strâns legată de viziunea și personalitatea fondatorului său, Pavel Durov, un antreprenor enigmatic care și-a făcut un nume prin rezistența sa față de autorități și corporațiile mari.

Cine este Pavel Durov?

Pavel Durov s-a născut pe 10 octombrie 1984, în Leningrad (actualul Sankt Petersburg), Rusia. Fiind fiul unui profesor universitar, Pavel a crescut într-un mediu academic, excelând la școală și arătând un interes timpuriu pentru tehnologie.

În 2006, împreună cu fratele său Nikolai, Pavel a fondat VKontakte (VK), o rețea socială rusească inspirată de Facebook, care a devenit rapid cea mai mare platformă de acest tip din Rusia și țările din fostul bloc sovietic. Succesul său fulminant i-a adus porecla de „Mark Zuckerberg al Rusiei”.

Totuși, relația lui Durov cu VK s-a deteriorat din cauza presiunilor politice și a tentativelor de control din partea autorităților ruse. În 2014, el a fost forțat să vândă acțiunile sale din VK și să părăsească Rusia, acuzând guvernul de ingerințe și de cereri de cenzură.

Această experiență l-a determinat să se concentreze pe un proiect care să ofere utilizatorilor libertate totală de exprimare și securitate. Așa a apărut Telegram.

Telegram: un simbol al independenței digitale

Telegram a fost lansat în 2013, având la bază viziunea lui Pavel Durov de a crea o platformă liberă de cenzură și control guvernamental. Aplicația a fost dezvoltată cu ajutorul fratelui său Nikolai, care a creat protocolul de criptare MTProto, recunoscut pentru eficiența și siguranța sa.

De la început, Telegram a adoptat o poziție fermă împotriva cenzurii și a refuzat să colaboreze cu autoritățile care solicitau acces la datele utilizatorilor. Această atitudine i-a adus atât admiratori, cât și critici.

Telegram a fost interzisă temporar în Rusia între 2018 și 2020, după ce Durov a refuzat să predea cheile de criptare autorităților. În Iran, China și alte țări cu regimuri autoritare, aplicația a fost cenzurată pentru că era utilizată pentru organizarea protestelor.

În ciuda presiunilor, Telegram continuă să funcționeze ca un spațiu deschis pentru comunicare și schimb de informații, devenind esențială pentru activiști, jurnaliști și utilizatorii care doresc să evite supravegherea.

Viziunea lui Pavel Durov

Durov este cunoscut pentru stilul său de viață minimalist și pentru principiile sale ferme privind libertatea de exprimare și confidențialitatea online.

El și-a exprimat de multe ori dezaprobarea față de giganții tehnologici precum Facebook și Google, pe care îi acuză de supravegherea utilizatorilor și de manipularea datelor personale. Pentru a-și menține independența, Durov a finanțat Telegram din fondurile proprii, estimând că a investit sute de milioane de dolari în dezvoltarea și mentenanța aplicației.

În 2021, pentru a susține creșterea platformei, Telegram a lansat funcții premium și instrumente de monetizare, precum canalele cu acces plătit și reclame care respectă confidențialitatea utilizatorilor.

Ce face Telegram diferit?

Telegram nu este doar o aplicație de mesagerie. Este un ecosistem în continuă expansiune, care include:

• Canale și grupuri publice: folosite pentru știri, educație sau divertisment.
• Bot-uri: care permit automatizarea unor sarcini sau chiar accesul la jocuri.
• Distribuirea de fișiere mari: până la 2 GB per fișier.
• Secret Chats: conversații criptate end-to-end care nu lasă urme pe servere.

Prin aceste funcții, Telegram s-a poziționat ca o alternativă nu doar la alte aplicații de mesagerie, ci și la rețelele sociale, atrăgând utilizatori din întreaga lume.

Critici și controverse

Cu toate acestea, Telegram nu este lipsită de controverse. Confidențialitatea oferită de platformă a fost folosită uneori pentru activități ilegale, precum distribuirea de conținut piratat sau organizarea de activități extremiste.

Durov a declarat în repetate rânduri că echipa sa ia măsuri împotriva utilizării abuzive a platformei, dar refuză să compromită principiile de bază ale Telegram.

Telegram și influența în spațiul politic: cazul Călin Georgescu

Telegram nu este doar un spațiu pentru comunicare liberă, ci a devenit și o unealtă utilizată de diverse grupuri pentru a influența opinia publică. În România, aplicația a fost implicată într-un episod controversat, legat de promovarea lui Călin Georgescu, o figură politică asociată cu poziții pro-ruse.

În perioada recentă, grupuri și canale publice de pe Telegram au fost folosite pentru a disemina mesaje în sprijinul lui Călin Georgescu, încercând să-l prezinte ca pe o alternativă politică „anti-sistem.” Mesajele promovate includeau retorică naționalistă, euroscepticism și apeluri subtile la reevaluarea relațiilor internaționale ale României, într-o direcție mai apropiată de Rusia.

Aceste grupuri nu erau doar simple inițiative locale; unele dintre ele păreau bine coordonate, utilizând strategii similare cu cele observate în alte țări europene, unde Telegram a fost folosit pentru a influența alegerile sau a promova narațiuni anti-democratice.

Citește și: Care sunt cele mai mari controverse din jurul Telegram

Utilizatorii acestor grupuri au fost expuși unui flux constant de dezinformare, fake news și mesaje care sugerau că actualele structuri democratice și alianțe, precum Uniunea Europeană și NATO, nu servesc intereselor României. Prin acest tip de conținut, Telegram a devenit un instrument de amplificare a mesajelor care subminează încrederea în democrație și în instituțiile statului.

Această situație arată că, deși Telegram promovează libertatea de exprimare, natura sa descentralizată și criptată îl face vulnerabil la utilizarea abuzivă în scopuri de propagandă sau dezinformare. În acest context, este crucial ca utilizatorii să fie educați să recunoască astfel de tentative și să le contracareze prin verificarea surselor de informație și susținerea valorilor democratice.

Foto: Depositphotos