Gheorghe Mencinicopschi, doctorul în biologie care a încercat să înveţe românii să mănânce sănătos - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Ani de zile a fost decris drept omul care a declarat război E-urilor. Pasionat de nutriţie şi alimentaţie, Gheorghe Mencinicopschi a condus ani de zile Institutul de Cercetări Alimentare şi a încercat să înveţe românii cum să citească etichetele, de ce să se ferească şi ce să aleagă în materie de hrană sănătoasă. Ultima parte din viaţă i-a fost umbrită de condamnarea în dosarul privatizării frauduloase a Institutului şi chinul de a supravieţui bolii de plămâni despre care apropiaţii spun că a dezvoltat-o în închisoare. Pe 19 octombrie s-a stins la spital, după mulţi ani de suferinţă.

Gheorghe Mencinicopschi, pasionat de biologie şi nutriţie

Gheorghe Mencinicopschi s-a născut pe 1 mai 1949, la Domneşti, în Argeş, unde tatăl, care lucra în industria forestieră, fusese trimis să muncească. Numele îi arată însă în mod clar originile. Străbunicii din partea tatălui, polonezi get-beget, au plecat de la Cracovia şi s-au stabilit la Iaşi, la începutul anilor 1900. Pentru că numele lor era prea greu de scris şi de pronunţat, l-au adaptat de la Mecznikopsky la Mencinicopschi. Iar porecla din copilărie s-a transformat mai târziu în supranumele sub care îl ştiau oamenii, Dr. Menci. Din partea mamei cercetătorul avea rădăcini româneşti 100%, bunicii materni fiind din Sighetu Marmaţiei.

Tot familia este cea care i-a transmis şi pasiunea pentru mâncare adevărată, sănătoasă. În casele lor se mâncau multe fructe, supe, ciorbe, mereu împreună şi mereu la aceleaşi ore. Rar apăreau mâncăruri grele sau prăjeli pe mesele lor, iar cei 4 copii ai familiei au apreciat mereu alimentele cât mai simple cu putinţă.

Iubirea pentru biologie a venit firesc şi puternic, aşa că a intrat primul la Biologie-Biochimie, pe vremea când erau 14 concurenţi pe un loc şi tot primul a şi terminat studiile, ca şef de promoţie. Dorinţa lui de cunoaştere era însă de nestăpânit, aşa că au urmat cusuri postuniversitare la Facultatea de Automatică-Robotică Biotehnologie, la Institutul de Inginerie Genetică şi Biotehnologie Trieste, din Italia şi alte cursuri de specializare peste ocean, în SUA.

A publicat peste 200 de lucrări ştiinţfice în domeniile alimentaţiei, nutriţiei umane, biotehnologiei alimentare şi bioindustrie, a realizat 3 filme ştiinţifice şi a stabilit conceptul de „calitate informaţională” în matricea alimentară. A fost profesor la Facultatea de Biotehnologii şi a obţinut de-a lungul vieţii 23 de brevete de invenţii. Titlul de doctor în biologie l-a obţinut în 1984 cu Teza Tehnologii de obţinere şi utilizare a preparatelor enzimatice microbiene, iar după o activitate îndelungată ca cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Alimentare a fost numit la conducerea acestuia.

Războiul cu producătorii de alimente procesate

Din această funcţie a început să vorbească public şi des despre pericolele din alimentaţia de tip nou a românilor, la câţiva ani după revoluţie. Notorietatea a căpătat-o însă în 2010, după ce a enervat toţi producătorii de ouă din România citând un studiu care arăta că în urma consumului de ouă provenite de la găini crescute pe baterii în corpul uman ajung hormoni ai stresului. Nu doar că i-a enervat, dar s-a şi trezit cu o listă de procese pe numele lui, toate retrase după ce Uniunea Europeană a obligat producătorii de ouă să renunţe la creşterea găinilor în acest fel.

A desfiinţat apoi, pe rând, reţetele de mezeluri folosite de mulţi producători, a explicat cum poate fi falsificat laptele prin adăugare de apă, extragerea grăsimilor sau amestecul a tipuri diferite de lapte şi a vorbit despre smântâna în care unii adăugau făină, gelatină, albuş de ou sau cretă ca să o îngroaşe. A scris şi vorbit despre cum untul putea fi falsificat cu ajutorul uleiurilor vegetale, a unturii de porc sau seului de vită, despre brânzeturile modificate prin adăugarea de proteine de origine animală sau vegetală şi despre mierea îndulcită artificial sau îngroşată cu amidon, gelatină sau clei de oase. A vorbit despre tipurile de cărnuri amestecate, despre carnea tocată amestecată cu tendoane, şorici, soia sau diverşi aditivi şi despre păstrarea în galantare a cărnurilor alterate şi tratate cu diverse condimente şi aditivi.

Condamnarea la închisoare şi lupta cu boala pulmonară

Imaginea lui Gheroghe Mencinicopschi a fost umbrită după ce a fost acuzat şi mai apoi, în 2014, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, acelaşi proces în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Vreme de 2 ani familia a cerut constant eliberarea sa din cauza problemelor grave de sănătate cu care se confrunta. Au depus chiar şi o cerere de graţiere, respinsă însă de Klaus Iohannis în februarie 2015. Până la urmă dr. Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat în 2016 pe motiv de boală, însă de atunci a dus o luptă continuă cu afecţiunea pulmonară cu care a fost diagnosticat. A fost internat de mai multe ori de-a lungul anilor, iar pe 19 octombrie corpul său a cedat.

Citeşte şi: Cum ajungem la o viață echilibrată alimentar? Anca Hâncu, medic: „Întotdeauna am citit cu atenție etichetele, mai ales în zona conținutului de sare sau de zahăr” – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO